1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Război împotriva călugărilor budişti

Cu acest anunţ deschide astăzi pagina comentarilor de la Berlin DIE WELT.

default

La Myanmar represaliile continuă

Intervenţia în forţă dictată de guvernul militar birmanez este de altfel subiectul principal în presa germană de astăzi. Despre „jocul dublu al vecinilor” scriu jurnaliştii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, referindu-se la susţinerea de care se bucură junta militară birmaneză în rândurile conducerii chineze şi indiene. „Nimic nu mai este sfânt în Birmania. Nici pagodele şi nici templele. Cu atât mai puţin călugării, zecile de mii care au ieşit în stradă, nemulţumiţi de condiţiile de viaţă şi de deciziile politice. În a zece zi de proteste, armata a tras în plin în demonstranţi. Dar pentru că izolarea este imposibilă în era internetului, regimul militar apelează la măsuri extreme”, comentează editorialiştii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, referindu-se la represaliile ordonate, fără a ştii însă că astăzi şi legăturile digitale cu restul lumii au fost întrerupte din ordinul dictaturii birmaneze.

„Unde sunt europenii în criza din Birmania?” întreabă din Roma LA REPUBBLICA. „Poporul neînarmat se revoltă împotriva dictaturii militare, o curajoasă mişcare de eliberare care mizează pe drepturile fundamentale ale omului şi pe religie, cu o sănătoasă dimensiune politică. Şi totuşi, populaţia din Myanmar are toate motivele să se întrebe dacă o altă entitate politică, numită Europa există sau nu. De la primele semne ale crizei, scenariul pare coordonat de americani şi chinezi, de indieni şi japonezi. Europenii lipsesc cu desăvârşire”, constată italienii de LA REPUBBLICA.

La Viena însă, DER KURIER avansează ideea unei bătălii pentru resurse. „China şi India se luptă pentru rezervele energetice din Birmania.” titrează austriecii, fără a-şi ascunde speranţa că cea mai în măsură să împiedice baia de sânge din Myanmar este China, care nu ar trebui să tolereze un asemenea atentat de imagine la porţile sale.

Poporul trebuie să sufere, sancţiunile în afectează pe cei nevinovaţi, titrează astăzi şi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Aer curat garantat prin lege

Despre un alt gen de sancţiuni şi despre efecte pe termen lung informează astăzi DIE WELT. Cetăţenii au dreptul să respire aer curat, iar mai marii gospodari sunt obligaţi să le garanteze calitatea aerului în mai marile sau mai micile localităţi germane. În acest sens, de ieri există o decizie juridică prin care primăriile şi guvernele landurilor sunt obligate să ia măsuri pentru a reduce emisiile de noxe, dăunătoare sănătăţii populaţiei. În caz contrar se va recurge la sancţiuni.

Şi pentru că germanii nu se gândesc doar la binele lor, la Berlin, conferinţa donatorilor, cu participare internaţională, a decis să alocarea câtorva miliarde de euro pentru combaterea tuberculozei, malariei şi a răspândirii virusului HIV. După cum informează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, organizatorii întrunirii, la care au participat reprezentanţii grupului G8, ai Naţiunilor Unite, ai Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cred că deciziile vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din zonele sărace ale lumii. Organizaţiile de caritate sunt însă dezamăgite: planurile sunt bune, dar aplicarea lor lasă de dorit.

Şomeri mai puţini, dar la ce preţ?

Planuri bune cu efecte lăudabile au avut guvernanţii germani. După cum explică experţii în economie, scăderea numărului şomerilor, a căror cifră a ajuns la cel mai redus prag din ultimii 12 ani, este un semn bun pentru avântul economic – susţin jurnaliştii de la FRANKFURTER RUNDSCHAU
.
La Berlin însă, situaţia se vede puţin diferit: „Cei care şi-au găsit un loc de muncă sunt aşa numiţii şomeri pe termen scurt, în vreme de doar unul din cinci potenţiali angajaţi are acces la un loc de muncă adecvat calificării sale. Restul rămân pe drumuri. Şi vor rüm#ne mult şi bine, dacă guvernanţii nu vor descoperi utilitatea recalificării şomerilor, în locul izolării lor prin aşa numitul program Hartz IV, cu puţin peste 300 de euro lunar”, scriu jurnaliştii de la TAGESSPIEGEL.

România - destinaţie pentru ajutoarele din Germania

Şi, deşi salariile din Germania au rămas la nivelul celor de acum 20 de ani, spiritul lor caritabil nu a suferit modificări: „la fiecare patru săptămni , un transport cu ajutoare pleacă din Düsselorf către România, acolo unde copiii uitaţi de soartă au nevoie de mici bucurii”, scriu astăzi în ediţia on-line jurnaliştii de la RHEINISCHE POST.

Ajutoarele pleacă în România, o ţară unde economia creşte ameţitor. Aproape la fel de ameţitor ca şi corupţia, care situează România pe locul 69 în cel mai recent raport privind indicele de corupţie. Un loc pe care românii îl împart cu ghanezii, după cum comentează COURIER INTERNATIONAL.

Audio şi video pe aceeaşi temă