1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"Răspunsul este nu!"

David Cameron a anunţat că doreşte organizarea unui referendum privind rămânerea Marii Britanii în UE. Gestul a declanşat o dezbatere aprinsă.

Cu siguranţă, dezbaterea se va face simţită şi la summit-ul financiar al UE care va avea loc joi la Bruxelles.

În acest context, Deutsche Welle a stat de vorbă cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Deutsche Welle: Domnule Schulz, Uniunea Europeană a declarat anul 2013 drept "Anul european al cetăţenilor" şi încearcă, încă o dată, să revigoreze entuziasmul manifestat cândva de europeni faţă de Uniune. Cum vă explicaţi euro-scepticismul britanic?

Martin Schulz: Britanicii ma pun în faţa unei mari provocări. Nu cred că Marea Britanie sau alte state ale Uniunii, ar putea lupta de una singură pentru a putea face faţă concurenţei economice, ecologice sau monetare la nivel mondial şi nici pentru a combate speculaţiile de pe pieţele financiare sau fenomenul imigraţiei. UE poate depăşi aceste provocări doar dacă poate acţiona în numele statelor ei membre ca o forţă politică. Acest lucru este valabil atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Germania. Am citit, recent, un sondaj de opinie conform căruia 60 la sută din britanicii care au mai puţin de 30 de ani, se declară pentru rămânerea ţării lor în UE.

DW: Premierul britanic David Cameron a criticat numeroase aspecte. Vi se par toate aceste critici greşite sau există câteva care v-ar putea determina să îi daţi dreptate?

MS: Cred că atunci când critică lipsa transparenţei, spunând că nu se ştie cine anume trebuie să facă anumite lucruri la Bruxelles, are dreptate. Mai cred de asemenea că de multă vreme putem admite că nu orice lucru trebuie reglementat de către Comisia Comunităţilor Europene. Nu am nevoie de David Cameron pentru a realiza acest lucru, este ceea ce spun eu însumi de ani de zile. Tocmai de aceea, eu aş dori să vorbim despre o "retransferare" de competenţe atunci când se constată că anumite lucruri nu pot fi rezolvate pe cont propriu de un stat membru, astfel încât de acestea să se ocupe UE. Cred că David Cameron are dreptate şi când spune că UE trebuie să devină mai democratică. Cu alte cuvinte, indiferent ce decide UE, să aibă nevoie de legitimitate parlamentară. Asta înseamnă, practic, o consolidare a Parlamentului European. Or, David Cameron spune tot timpul că exact asta nu doreşte, vorbind aşadar despre o problemă pe care el însuşi o cauzează.

DW: Luaţi în calcul ca până când, într-o bună zi, referendumul britanic va avea loc, Marea Britanie să blocheze toate propunerile UE? De pildă, negocierile privind bugetul Uniunii până în 2020 despre care se va vorbi la următorul summit.

MS: Nu, nu cred acest lucru. În ceea ce priveşte perspectiva financiară până în 2020, nu este vorba prea mult despre abordarea Marii Britanii, ci despre lupta celor 27 de guverne UE cu Parlamentul European. Trebuie să spun că unele guverne, printre care şi cel german, s-au arătat dispuse să accepte un buget bazat pe datorii pentru a-i avea alături pe britanici. Abordarea mea este foarte clară: Eu nu voi accepta aşa ceva. Preşedintele UE, Herman Van Rompuy a prezentat indicatori conform cărora cheltuielile pe o perioadă de şapte ani ar fi de 960 de miliarde de euro, în condiţiile în care dispune de credite de doar 900 de miliarde pentru că David Cameron nu vrea să depăşească această limită. Aşadar, în şapte ani, am avea o gaură de 60 de miliarde, ar fi începutul unei uniuni a datoriilor pe care eu nu o accept. Bruxelles-ul nu a fost afectat de datorii până acum. Putem vorbi despre economiile pe care le-am putea face. Sunt dispus să fac economii, însă nu sunt deloc dispus să accept o uniune a datoriilor. Dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru a nu-l pierde pe David Cameron, răspunsul meu este nu".

Martin Schulz este de un an preşedintele Parlamentului European, singurul organism instituţional al UE ales în mod direct. Social-democratul german, care face parte din Parlament de 19 ani, şi-a început cariera politică ca primar al micului oraş Würselen, unde a administrat şi o librărie. Schulz a devenit cunoscut în 2003, după un duel verbal cu fostul premier italian Silvio Berlusconi. Italianul l-a comparat pe incisivul orator Schulz cu gardienii din lagărele de concentrare naziste, gest pentru care Berlusconi şi-a cerut ulterior scuze în faţa cancelarului german de la acea vreme, Gerhard Schröder.