1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Rădăcina problemelor economice ale Moldovei - proasta gestionare a sistemului bancar

Situația economică se agravează în Republica Moldova. În dorința de a ține în frâu inflația și cursul de schimb, autoritățile aplică politici neinspirate, care ar putea distruge businessul mic și mijlociu.

Banca Națională a Moldovei (BNM) introduce aproape lunar restricții din ce în ce mai draconice, sperând că va reuși să oprească deprecierea leului moldovenesc în raport cu euro și dolar prin diminuarea masei monetare aflate în circulație. În ultimele nouă luni, rata de bază a fost majorată de 8 ori, cumulativ cu 16 puncte procentuale – de la 3,5% la 19,5% (majorare record). Ultima majorare (cu 2%) a fost operată săptămâna aceasta. Majorarea ratei de bază înseamnă și rate mai mari la creditele oferite de băncile comerciale.

BNM se comportă ciudat

Ciudat este că, în loc să încerce să atenueze panica de pe piața valutară, BNM o amplifică cu bună știință. Într-un comunicat în care își argumentează ultima decizie de majorare a ratei de bază, BNM menționează că „în trimestrele următoare se anticipează o accelerare a inflaţiei”.

Experţii economici susțin că politica monetară promovată de BNM este în totală contradicţie cu cea economică, pentru că înăsprirea politicii monetare subminează procesul de creditare. Aceştia recomandă autorităţilor să relaxeze politica monetară, pentru a canaliza surplusul de lichidităţi din sistemul bancar în economie.

Întrebat joi de jurnaliști, după o ceremonie dedicată Zilei Independenței, despre fenomenele grave care se întâmplă în economia națională, președintele Nicolae Timofti a spus că „asta nu e tema zilei de astăzi”. Totuși, în discursul ținut la recepția oficială, el a recunoscut că pe moldoveni îi așteaptă „vremuri grele” și a menționat că „soluția pentru situația dificilă din țară trebuie să fie crearea unor instituții naționale puternice”.

Ponta, uimit de acțiunile BNM

Premierul Valeriu Streleț, care anterior a spus că va cere Parlamentului (după vacanță) demiterea guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, l-a acuzat joi pe acesta că acționează ca din topor: „Înțeleg că, până nu facem lumină în sistemul bancar, nu va fi nici un fel de relaxare economică”.

Aflat la Chișinău, la festivitățile dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, premierul român Victor Ponta s-a arătat uimit de decizia BNM de a crește rata de bază până la 19,5%. El a spus că în cei mai dificili ani (1999-2000), în România, rata de bază a fost majorată până la 8% (acum acest indicator, în România, este de 1,7%).

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, speră totuși că BNM își va revedea politica monetară după negocierile cu Fondul Monetar Internațional, programate pentru începutul lunii septembrie.

Plan anticriză: autogestiune și lichidarea unor instituții de stat

Pe de altă parte, sindicatele au atenționat despre apariția restanțelor la plata salariilor (fapt negat de premierul Streleț), iar Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor au elaborat un „plan anticriză” care, între altele, prevede comasarea sau chiar lichidarea unor instituții de stat. Se mai propune ca întreprinderile de stat, societățile pe acțiuni cu capital integral de stat să treacă la autogestiune, va fi înghețat domeniul angajărilor, fiind exclusă posibilitatea măririi numărului de cadre. De asemenea, autoritățile intenționează să modifice legislația, astfel încât instituțiile care activează în domeniiile bănci, asigurări, piaţă de capital, leasing, microfinanţare să nu poată interacționa cu persoane juridice care au o activitate netransparentă, inclusiv cu companiile off-shore. În plus, urmează a fi reluat procesul de privatizare, iar autoritățile promit că tranzacțiile vor fi mai transparente.

Ministerul Economiei şi Fondul Monetar Internaţional prognozează o scădere a economiei moldoveneşti cu 1 la sută în anul 2015, iar Banca Mondială - de 2 la sută.

Experții economici locali, dar și unii diplomați străini sunt de părere că problemele grave apărute în economia moldovenească sunt rezultatul neimplementării reformelor și al corupției puternic înrădăcinate în Moldova, iar autoritățile, indirect, dau vina pe moldovenii care muncesc în străinătate și care, în 2015, au trimis în Moldova cu 37% mai puțini bani decât în 2014.

Joi, cu ocazia Zilei Independenței, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a îndemnat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova să consolideze statalitatea prin reforme. Potrivit lui, după 24 de ani de independenţă, Moldova are nevoie de reforme cheie, iar integrarea europeană trebuie să fie realmente prioritate naţională. El a recomandat autorităţilor de la Chişinău să intensifice lupta împotriva corupţiei şi să implementeze, la modul practic, reforma justiţiei.

„Tricolorul fâlfâie deasupra unor instituții corupte”

Unii dinte deputații primului Parlament al Moldovei independente (care au votat Declarația de Independență) s-au declarat dezamăgiți de modul cum este gestionată în prezent țara. Potrivit lor, tricolorul pe care l-au votat în 1991 „fâlfâie deasupra unor instituţii de stat corupte”, idealurile pentru care au luptat au rămas în mare parte nerealizate, iar „Republica Moldova a ajuns pe mâna unor oligarhi care şi-au subordonat instituţiile statului.” Deputaţii din primul Parlament spun că jaful (miliardului de dolari) care s-a produs în sistemul bancar este o „crimă naţională” și cred că „salvarea Republicii Moldova este Uniunea Europeană”.

Și premierul Valeriu Streleț a menționat în discursul său ținut cu ocazia Zilei Independenței că „Moldova trebuie să meargă pe calea europeană și a îndemnat cetățenii să nu se lase mințiți de falșii iubitori de țară”: „La 27 august 1991 ne-am proclamat independenţa, ieşind din captivitatea imperiului totalitar. Astăzi, la 24 de ani de la acele definitorii evenimente, trebuie să rupem lanţurile unei altfel de captivităţi - cea a ineficienţei instituţiilor publice, a corupţiei, a nerespectării normelor unui veritabil stat de drept. Nu avem alternativă! Trebuie să ne recăpătăm capacitatea de a crede în noi, de a crede în viitorul ţării noastre”, a conchis premierul Streleț.

Vă mai recomandăm