1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Rãpirea celor trei jurnaliºti români

Ce se ascunde în spatele dispariþiei în Irak a ziariºtilor români? Emil Hurezeanu ºi Petre Iancu discutã în continuare acest caz cu tot cu implicaþiile sale politice, precum ºi cu aspectele lui atipice pentru alte rãpiri de jurnaliºti în Irak.

Petre Iancu: Bunã ziua, Emil Hurezeanu. Þi-ai luat lanterna cu tine, Emil? Pentru cã avem de fãcut luminã multã într-o beznã foarte deasã. În mod salutar, Adrian Nãstase a declarat cã n-are de gând sã politizeze rãpirea în Irak a ziariºtilor români, dar iatã, în mod straniu, unul din personajele al cãror nume e tot mai insistent vehiculat în contextul dispariþiei lui Marie Jeanne Ion, Sorin Miºcoci ºi Ovidiu Ohanesian e tocmai Omar Hayssam, despre care unii lideri PSD afirmã cã nu ar ºti dacã este sau nu membru al partid ului, deºi Hayssam s-a aflat frecvent în suitele lui Ion Iliescu. Între timp, rãpirea a luat aspectele unei afaceri de tot încâlcite, de vreme ce la apariþia la Al-Jazeera a casetei cu ziariºtii români ºi americano-irakianul Mohamad Munaf, Marie Jeanne a confirmat rãpirea lor, dar contestã cã rãpitorii au cerut ceva în schimbul lor. Am putea deci afirma, Emil, cã ne aflãm în plin suprarealism, dacã n-ar fi suferinþa cu totul realã a unor ziariºti care s-au dus în Irak pentru a-ºi face datoria de a informa ºi dacã n-ar fi suferinþa familiilor lor. Deci, Emil, au cãzut jurnaliºtii români în capcana întinsã de niºte grupuri de interese oneroase alcãtuite din diverºi oameni de afaceri aflaþi de luni de zile în vizorul investigaþiilor autoritãþilor pentru corupþie, fraudã, evaziuni fiscale, spãlãri de bani ºi altele asemenea?

Emil Hurezeanu: Sunt întrebãri deschise la care rãspunsurile vor veni foarte greu. Încercând sã facem puþinã luminã, aºa cum ne ceri, Peter , adicã dacã e sã aplicãm totuºi o grilã de lecturã raþionalã, raþionalizantã a acestui scenariu caracterizat pânã acum de un amestec foarte periculos de anecdotã, ficþiune, suprainterpretare, dar ºi adevãr omenesc dureros, am putea spune urmãtorul lucru: întâi, cei trei plus cãlãuza lor, un american româno-irakian, sunt în viaþã ºi în astfel de situaþii de kidnappare cu scopuri de ºantaj terorist, în zona respectivã, în Irak, avem de-a face cu o informaþie pozitivã, dupã 24 de ore, chiar mai mult, de incertitudini. În al doilea rând, existã ceea ce se spune deja în exces aici, în România, o dimensiune atipicã a întregii desfãºurãri. Caseta nu a fost preluatã de pe internet de cãtre Al-Jazeera, aºa cum se întâmplã în majoritatea covârºitoare a cazurilor de rãpire de pânã acum, ci a fost remisã postului. E vorba apoi de un decor neobiºnuit, nu avem de-a face cu versete din Coran, cu drapele verzi, cu cagulele negre. Un palestinian din România spunea în urmã cu câteva ore la un post d e televiziune aici, la Bucureºti, cã i s-a pãrut suspect ºi felul în care rãpitorii þin în mânã Kalaºnikovul ºi cã pãturile cu ornamente vag arabe din fundal ar fi putut fi cumpãrate la supermarketul Europa, populat mai ales de chinezi, din vama Bucureºtiului. Bineînþeles cã aici vom avea, ºi presa joacã un rol foarte important, de-a face, pânã la clarificarea într-un fel sau altul a acestui caz de terorism de fapt, cu tot felul de scenarii ºi cu ceea ce specialiºtii numesc bruiajul informaþional. Din cauza asta...

Petre Iancu: …Fapt e, Emil, cã avem de-a face cu douã alternative mari ºi late: prima, rãpirea de cãtre o grupare fundamentalistã, a doua, rãpirea de cãtre un grup cu interese economice. În cazul primei, semnalele sunt mai degrabã negative, pare cã, potrivit ºi celor ce spuneai adineauri, cã nu este tipicã aceastã dispariþie de persoane, rãpire, din unghiul unor rãpitori care nu lanseazã nici un fel de revendicãri politice, de genul retragerii trupelor române din Irak.

Emil Hurezeanu: Exact, exact, aici, în absenþa oricãrui mesaj sau a unei aluzii de mesaj cu caracter politic, stã într-adevãr ºi noutatea absolutã, nu pentru cã suntem neapãrat febrili în aºteptarea unui astfel de ºantaj politic la adresa României, dar e vorba de un atentat care are toate datele unui atac terorist, unei încercãri de rãpire ºi de transformare în ostatici a ziariºtilor. 150 au fost rãpiþi anul trecut, dintre ei o treime au fost executaþi. Deci, situaþia este gravã ºi într-o continuitate dramaticã. Trebuie sã þinem cont de aceastã situaþie tip. etre Iancu: Cum apreciezi faptul cã au plecat ieri searã, potrivit unor surse, diverse persoane din apropierea lui Omar Hayssam spre Irak pentru a negocia eliberarea ostaticilor ºi acest lucru se petrece în paralel faþã de eforturile diplomatice ale autoritãþilor române de a obþine eliberarea lor? ªtim cã asemenea tentative sau tentative similare efectuate în cazul rãpi rii ziariºtilor francezi de la Radio France Internationale ºi "Le Figaro" au eºuat ºi au creat chiar mari probleme guvernului parizian în încercarea de a-i elibera pe cei doi ziariºti francezi. mil Hurezeanu: Ceea ce ºtim este cã autoritatea statului român desfãºoarã, e adevãrat cu discreþie excesivã, acþiuni ºi la nivelul negocierii, ºi la nivelul strângerii de informaþii la faþa locului. Dupã pãrerea mea, autoritatea statalã însã a impus o stare de discreþie, cum îi spun, de confidenþialitate excesivã. E nevoie de un contact public, atât cât se poate, la nivelul Ministerului de Externe cel puþin, care sã þinã puþin în frâu speculaþiile inevitabile care în România ultimelor douã zile au luat proporþii groteºti. În al doilea rând, contactele între serviciile secrete sunt instrumentale acum, cum bine ºtim, mai ales în cazul unor þãri cum este ºi România, de altfel, la fel ca Franþa poate doar în Europa, care din tot felul de motive în ultimii ani ºi înainte de ' 89 ºi dupã '89 a întreþinut relaþii apropiate cu cercuri de interese politice ºi de servicii secrete din þãrile arabe ºi e foarte posibil ca, dacã aceste relaþii au existat vreodatã ºi au funcþionat, cum bine ºtim Securitatea lui Ceauºescu se bãtea cu pumnii în piept când vorbea despre relaþiile privilegiate pe care le are cu lumea arabã, atunci aceste contacte ar trebui acum sã fie folositoare. Dacã aceste contacte trec pe la Damasc ºi pe la Teheran, nu ºtiu. Este, în orice caz...

Petre Iancu: In acest caz ar fi poate utile, ºi serviciile secrete germane.

Emil Hurezeanu: Este foarte posibil. În orice caz, cred cã trebuie sã þinem cont de trei elemente: cei trei, cei patru sunt în viaþã. Doi, România este o þintã a atacurilor teroriste. Din fericire, n-a fost pânã acum cazul pe teritoriul naþional, sã sperãm cã nu va fi nici de acum încolo. Aceastã þarã, România, a asumat niºte riscuri atunci când a decis sã participe la coaliþia internaþionalã din Irak alãturi de SUA ºi de Marea Britanie, în principal, ºi mai ales sã fortifice aceastã alianþã de securitate majorã cu SUA prin adoptarea unei strategii de ofensivã preventivã - autorul este preºedintele în funcþiune, Traian Bãsescu. În sfârºit, câmpul foarte accidentat al realitãþii postdecembriste româneºti, în care arabi de toate culorile ºi-au dat mâna cu magnaþi politici din franjurile dictaturii, cu tot felul de baroni locali, asigurã un element de calificare folcloricã, sã-i spunem, nu vreau sã iau în derizoriu aceastã situaþie, dar aºa se explicã de ce probabil e singurul caz sau primul caz al unor ziariºti europeni care þin de o þarã participantã la coaliþia multinaþionalã din Irak în care negociatorii sunt arabi, în care îºi dau cu presupusul pe la televiziuni tot felul de experþi ºi psihologi palestinieni care vorbesc perfect româneºte, în care un om de afaceri sirian primeºte un telefon în care se anunþã o cerere de rãscumpãrare de 4 milioane - prin telefon, mesaje de la teroriºti din I rak în Europa au ajuns în general foarte rar. Întâmplãtor sau nu, acelaºi om de afaceri sirian a fost în toate cãlãtoriile importante cu Ion Iliescu ºi este acuzat de Parchetul din România pentru evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Deci, iatã avem ºi o realitate româneascã aici. Ceea ce ne putem dori, Peter, este ca ea sã domine întreg portativul acestui caz, adicã sã avem de-a face cu o înscenare cu interese financiare mai mult sau mai puþin vinovate ºi sã nu avem de-a face de fapt cu ducerea la capãt a unei ameninþãri teroriste, oamenii sã se întoarcã acasã ºi România sã nu devinã acum sau începând de acum þinta unor atacuri teroriste islamiste þintite.

Petre Iancu: Sã dea Dumnezeu! Mulþumesc, Emil!/

  • Data 31.03.2005
  • Autoare/Autor Emil Hurezeanu/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B34g
  • Data 31.03.2005
  • Autoare/Autor Emil Hurezeanu/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B34g