Războiul din Irak - costuri fără precedent

Americanii ar trebui să finanţeze cu 80 de miliarde în plus războiul din Irak şi prezenţa militară din Afganistan. În cursul săptămânii, guvernul va prezenta planurile Congresului, planuri care nu vor aduce bucurie în rândul aleşilor poporului şi, cu atât mai puţin, în rândul contribuabililor.

195 de miliarde de dolari – atât îi va costa pe contribuabilii americani prezenţa militarilor în zonele de conflict, din Irak şi Afganistan, în anul 2008, după cum susţin jurnaliştii de la Los Angeles Times. Suma reprezintă practic dublul bugetului alocat în 2004 sau 2005.

Bugetul de război mai mare decât bugetul Germaniei

Cifra vehiculată de mass-media americană la sfârşitul săptămânii trecute, depăşeşte bugetul de apărare al Statelor Unite şi este mai mare decât întregul buget anual al Republicii Federale Germania. Pentru că anul fiscal în Statele Unite începe la 1 octombrie, suplimentarea de buget dorită de administraţia Bush va fi prezentată Congresului deja mâine. Dezbaterea din Congresul de la Washington are loc în paralel cu discuţiile de la New York, din cadrul Naţiunilor Unite, privind o mai puternică implicare în Irak.

Totuşi, de ce solicită guvernul american un plus de 50 de miliarde de dolari, faţă de planul iniţial? O mare parte din sumă este absorbită de suplimentarea temporară a contingentului militar cu 30.000 de soldaţi, chiar dacă cea mai mare parte a militarilor va părăsi Irakul până la mijlocul anului 2008. În regiune rămân 130.000 de soldaţi americani. Pentru siguranţa acestora, alte miliarde de dolari vor fi investite în armament de protecţie, care rezistă chiar şi pe teren minat, precum cel din Irak. Producţia de blindate de ultimă generaţie va creşte până în decembrie la 1300 de unităţi, în vreme ce numărul victimelor din rândul soldaţilor americani, bilanţul indică 3.788 de morţi şi 27.936 de răniţi, ar urma să scadă.

Susţinere şi proteste în ambele tabere politice

Susţinătorii misiunii americane din Irak, precum senatorul republican şi candidatul la preşedinţie, John McCain, cred că banii sunt astfel bine investiţi, astfel încât misiunea să aibă în sfârşit succes.

„Aud mereu, schimbaţi cursul, schimbaţi cursul! Exact asta am şi făcut, slavă Domnului! Şi noul curs funcţionează!” crede John McCain.

Proteste împotriva acestei opinii vin nu doar din tabăra democraţilor. Chiar şi politicieni republicani, precum senatorul Chuch hagel nu mai văd sensul continuării intervenţiei militare. Sâmbătă, Hagel declara pentru CNN

„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: acest nu reprezintă altceva decât trimiterea de noi soldaţi în zona de conflict. Aşa ceva nu găseşti în manualele militare, nici la capitolul politică şi nici la strategie, putem vorbi maximum despre o tactică pe termen scurt. Ceea ce contează este concilierea dintre irakieni. Dar asistăm la violenţe religioase, dintre şiiţi şi suniţi şi, între timp, chiar la conflicte între diverse grupe şiite. Iar soldaţii noştrii trebuie să schimbe situaţia – misiune deloc simplă. Nu cerem retragerea imediată a soldaţilor, aşa cum s-a tot spus, dar susţinem o retragere lentă, atent planificată şi responsabilă – ceea ce, mai devreme sau mai târziu, oricum se va întâmpla”, declara republicanul Hagel.

Majoritatea democrată din Senat nu dispune de numărul de voturi necesar pentru a decide retragerea rapidă din Irak. Ultima încercare eşuată a avut loc chiar săptămâna trecută. Suplimentarea financiară cerută de administraţia Bush oferă o nouă şansă politică democraţilor, de a urma vocea electoratului privind retragerea din Irak.

Cele 200 de miliarde de dolari necesare pentru intervenţia din Irak sunt greu de obţinut. Şi mai ameţitoare sunt sumele calculate de jurnaliştii de la Washington Post: dacă la bugetul actual pentru Afganistan şi Irak se adaugă asiastenţa medicală necesară soldaţilor răniţi, zi de zi poporul american plăteşte 720 de milioane de dolari. Adică: 500.000 de dolari în fiecare minut, pentru prezenţa militarilor americani în zonele de conflict din Irak şi Afganistan.