1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Quo Vadis Terra? - Despre cărţi şi preşedinţi

Incotro se îndreaptă lumea? In timp ce majoritatea editorialelor occidentale se concentrează asupra victoriei remarcabile obţinute la Kiev de opoziţia democratică în frunte cu Viktor Iuşcenko, unele ziare germane îşi lărgesc perspectiva şi privesc mapamondul din perspectiva modificării perceptibile a relaţiilor şi alianţelor politice globale.

Lecturile mai marilor acestei lumi( care n-au de regulă cine ştie ce timp de citit) ne spun mai multe decât am putea bănui

Lecturile mai marilor acestei lumi( care n-au de regulă cine ştie ce timp de citit) ne spun mai multe decât am putea bănui

"Lupta pentru putere din Ucraina încă nu s-a terminat", avertizează cotidianul olandez Trouw, reliefând că nici Leonid Kucima şi nici ai săi nu vor renunţa cu una cu două la cozonac, ci se vor prevala de lărgirea prerogativelor parlamentare în faţa unui preşedinte cu spaţiu de manevră mult restrâns. In plus opoziţia s-ar putea şi ea scinda, dacă, aşa cum susţine cotidianul Kommersant din Moscova, patronul portocaliilor, Iuşcenko, "s-a aranjat să împartă puterea cu liderul socialist Moros şi cu Leonid Kucima însuşi, lăsînd-o cu ochii în soare alături de candidatul prorus Ianucovici şi pe mai radicala sa aliată Iulia Timoşenko".

Satisfăcut n-ar fi nimeni, susţine italianul Corriere de la Sera, care, totuşi, salută împreună cu majoritatea observatorilor occidentali "deblocarea situaţiei din Ucraina" după reintrarea ţării în campania electorală pentru repetarea scrutinului prezidenţial de balotaj, la 26 decembrie. "Că Ianucovici, trimis în concediu de Kucima nu poate fi mulţumit e clar". Dar nici al doilea Victor din această ecuaţie, şi-anume Iuşcenko, n-are cum să exulte, devreme ce "nu se va bucura de întreaga putere a unui preşedinte al Ucrainei decât timp de 10 luni", înaintea intrării în vuigoare a amendamentului constituţional care-i va restrânge prerogativele. Corriere de la Sera se contrazice însă apoi. Reliefând că există totuşi părţi satisfăcute de acordul survenit la Kiev, ziarul milanez admite că "SUA şi Europa sunt cât se poate de fericite, în vreme ce Rusia e dezamăgită după ce-a mizat totul pe cartea Ianucovici".

UE are cu atât mai multe motive să se bucure, cu cât bătrânul continent, înecat în birocraţia de la Bruxelles, ale cărei mori macină extrem de lent nici măcar "n-a observat revoluţia ucraineană", după cum relevă bine informata Gazeta Wyborcza din Polonia.

Fapt e că acordul deplin între americani şi europeni pe marginea crizei ucrainiene semnalizează că ”raporturile dintre preşedintele american şi cancelarul german par să se amelioreze”, după cum remarcă Financial Times Deutschland, amintind de proiectata vizită a lui Bush la Berlin la începutul anului viitor.

In schimb Die Welt din Berlin atrage atenţia asupra jocului periculos al francezilor şi germanilor în relaţiile lor cu Extremul Orient. ”Dansând cu zmeii”, se intitulează un articol semnat de Michael Stuermer, care aminteşte cât de riscantă e tentaţia marilor avantaje economice extrase între altele cu preţul vânzării de arme supersofisticate Chinei comuniste. "Cei care doresc asemenea exporturi, precum liderii Franţei şi Germaniei", ar face bine să ştie că livrările de armament în această regiune în care "Corea de Nord îşi fabrică bombele atomice" ar fi de natură să schimbe "echilibrul strategic al zonei, cu serioase urmări pentru sistemul de securitate american şi european", e de părere autorul. Citim în continuare: "Cancelarul Schroeder şi-a câştigat acum 2 ani cel de-al doilea mandat militând în postura de pacifist împotriva SUA. Cu arme în valize, Schroeder caută să-şi găsească acum în China, tot împotriva SUA, un nou aliat". Toate acestea au provocat, potrivit ziarului, temeri majore, atât în Europa şi chiar şi în sînul coaliţiei guvernamentale germane, cât şi peste ocean, unde americanii se tem că la un moment dat sistemele de arme ale Washingtonului se vor confrunta cu cele europene. Analistul german relevă că acest curs franco-german riscă să divizeze chiar UE, să îngrijoreze Rusia, şi să creeze probleme în Extremul Orient, unde China continuă să încalce sistematic drepturile omului şi, totodată, să ameninţe Taivanul. Ca atare, Schroeder primejduieşte timida reapropiere americano-europeană, "dintr-o ispită încă nedepăşită a Berlinului de a defini Europa prin intermediul opoziţiei faţă de America". Or, după cum conchide istoricul german, în toate capitatele europene, iar Berlinul nu face excepţie, "se ştie că orice tentativă de poziţionare antagonică a Europei faţă de SUA, va distruge pe cea dintâi."

Şi Sueddetusche Zeitung din Muenchen se ocupă de reaşezarea eşichierului internaţional ”la 4 ani de la debutul erei teroriste”, observând că această reorientare a lumii se derulează esenţial ”în funcţie de interese naţionale şi puterea de a le impune”. Europa şi America au acum prilejul de a se împăca, crede editorialistul bavarez, momentul fiind, potrivit lui, cu atât mai propice cu cât nu mai există presiuni electorale care să tulbure continentele. Toţi vor trebui să-şi pună însă clasica întrebare de căpătâi formulată cândva de George Bush: ”eşti cu mine, sau împotriva mea?”

In răstimp, pentru a şti pe ce picior vor trebui să danseze şi mai ales cu cine, lordul Weidenfeld recomandă în Die Welt ca responsabilii acestei lumi să se informeze asupra cărţilor pe care le citeşte George Bush sau noua sa şefă a diplomaţiei, Condoleezza Rice. Ceea din urmă a citit ultima carte a disidentului anticomunist Natan Şciaranski, actualmente influent ministru în cabinetul israelian, care a zăcut ani de zile în temniţele sovietice. "Tezele lui Şciaranski despre sensul democraţiei şi datoria societăţii deschise de a lupta împotriva duşmanilor ei l-au impresionat pe Bush, devreme ce oglindesc moral propriile acţiuni ale preşedintelui american". Analizând titlurile elogiate de Bush, între care biografia lui Chruchill, de Roy Jenkins, autorul sugerează că America îşi va menţine necurmat actualul curs, Bush urmându-şi neabătut, ca şi până acum, instinctele politice. Semnificativă e şi cea de-a 2-a carte citată. E vorba de "Surpriză, Securitate şi Experienţa americană". Volumul lui John Gaddis îi "laudă pe preşedinţii Adams, Roosevelt şi Bush junior, pentru curajul lor de a reacţiona la crize grave prin atacuri preventive".

  • Data 09.12.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B16r
  • Data 09.12.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B16r