Putin se zborşeşte la SUA

Odată în plus, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a dovedit un maestru al reinterpretărilor. Potrivit lui, hotărîrea OSCE de a se retrage de la scrutin, în reacţie la refuzul autorităţilor de la Moscova de a difuza la timp vize de intrare pentru observatori ar fi rezultatul intervenţiilor americane. In timp ce şeful statului rus făcea această declaraţie la un miting electoral, liderul opoziţiei democratice ruse, fostul campion mondial de şah, Gari Kasparov, continua să fie deţinut, în ciuda repetatelor apeluri, între altele ale guvernului german, de a fi pus în libertate.

Kasparov, lider al mişcării „ O altă Rusie”, - o organizaţie căreia legea electorală nu i-a permis să participe la alegeri – a fost arestat la finele săptămînii trecute. Aflat la o demonstraţie paşnică de protest, pe care aparatul represiv rusesc a dispersat-o brutal, Kasparov a fost arestat şi condamnat în procedură de urgenţă la 5 zile de detenţie administrativă. Se pare că ar fi fost condamnat pentru tulburarea ordinii publice, dar, fapt semnificativ, nu se cunoaşte nici acum textul exact al acuzaţiei, în baza căreia s-a pronunţat verdictul.

Fostul campion mondial de şah e deţinut în regim de izolare, în rău famata închisoare Lefortovo. Deşi a fost condamnat fără audierea vreunor martori ai apărării şi în temeiul unor depoziţii vădit contradictorii ale miliţienilor, care l-au arestat, tribunalul a respins o petiţie a avocaţilor săi, cerînd punerea lui în libertate.

Deputatul independent Nicolai Rîşkov a încercat duminică să-l contacteze, dar tentativa sa a eşuat. Aceasta deşi, după cum a precizat Rîşkov „orice deputat din Dumă are, conform legii, dreptul de a controla modul în care sunt trataţi deţinuţii din închisori. Aceasta e deci datoria mea, şi n-am nevoie în acest scop să solicit noi prerogative”, a mai reliefat Rîşkov.

El a subliniat că atît la Moscova, cît şi la Sankt Petersburg, unde au fost de asemenea arestaţi protestatari paşnici, s-au produs situaţii similare. „Statul a refuzat să le permită demonstranţilor să se întrunească într-un anume loc, provocînd astfel incidentele care au urmat”, a apreciat el.

Putin se răfuieşte cu America

In timp ce ministrul rus de externe, Lavrov, a respins criticile preşedintelui Bush, care a cerut Moscovei să respecte libertatea de întrunire, de presă şi de opinie, Putin, nu se ştie dacă în calitatea sa de candidat la alegeri sau de preşedinte al Rusiei, a continuat şi el să se răţoiască la America. Nu e pentru prima dată, cînd liderul de la Kremlin se arată supărat pe SUA.

In februarie curent, Putin s-a deplasat la conferinţa pe teme de securitate de la Muenchen, de unde, culmea, a acuzat SUA pentru "nelimitatul recurs" american "la forţă".

Mai nou, în colimatorul său a intrat prezumtivul rol jucat de America în cadrul OSCE în vederea menţinerii la distanţă a observatorilor internaţionali. Potrivit lui Putin, refuzul Organizaţiei de a trimite observatori s-ar fi datorat unei „recomandări a departamentului de stat american”. Ceea ce, potrivit liderului de la Kremlin, ar avea menirea „de a pune sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor ruseşti”.

In fapt, Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa a subliniat că a renunţat la a trimite observatori în Rusia, din cauză că autorităţile ruse n-au eliberat la timp vizele necesare observatorilor. De ce n-au făcut-o, nu e foarte greu de ghicit.

Cu toate acestea, Consiliul Parlamentar al OSCE şi unele ţări precum SUA au hotărît să trimită la faţa locului nişte observatori.

Soarta lui Kasparov

Cît despre Kasparov, a cărui punere în libertate imediată au cerut-o insistent nu doar preşedintele SUA, ci şi reprezentanţii guvernului german, fostul campion de şah riscă să rămînă după gratii, cel puţin pînă la scrutinul pentru dumă. N-ar fi exclus să i se inventeze şi lui, ca şi lui Mihail Hodorkovski şi atîtor altor adversari proeminenţi ai regimului Putin diverse alte culpe imaginare, astfel încît detenţia lui să se prelungească sine die.