Putin la Papă

Audienţa pe care i-a acordat-o papa lui Putin a durat 25 de minute. In cursul ei s-a discutat în special despre raporturile ecleziastice. Apropierea bisericilor catolică şi ortodoxă-rusă constituie una din priorităţile aflate pe agenda Suveranului Pontif. Predecesorul său, Ioan al Pual al II-lea sperase zadarnic că va obţine invitaţia de a efectua o vizită la Moscova. Proiectul a eşuat din pricina opoziţiei patriarhului bisericii ruse, Alexei.

Putin s-a folosit de prilejul acestei întrevederi pentru a-i înmîna lui Benedict al XVI-lea o icoană veche, înfăţişîndu-l pe Sfîntul Nicolae, pe care îl venerează deopotrivă creştinii catolici şi cei ortodocşi. Dar în delegaţia şefului statului rus, ierarhii ortodocşi au strălucit prin lipsă. Nici unul nu l-a însoţit pe Putin. Semnficiaţia acestei absenţe e clară. Întîlnirea liderului de la Kremlin cu şeful Bisericii Catolice n-a fost destinată să pregătească o viitoare întrevedere a Papei cu Patriarhul Aklexei, chiar dacă situaţia bisericii ruse n-a rămas probabil nediscutată.

Dacă prelaţii ortodocşi au lipsit, au participat în schimb la audienţă oamenii politici, între care ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavorv, iar din partea Vaticanului, cardinalul-secretar de stat Bertone. Nu întîmplător, cele două părţi au abordat şi chestiuni politice. Printre subiectele dezbătute au figurat situaţia din Orientul Apropiat şi Mijlociu precum şi ceea s-a calificat drept „probleme ale extremismului şi intoleranţei, care constituie o gravă ameninţare la adresa coexistenţei naţiunilor noastre”.

Istoria relaţiilor dintre Moscova şi Vatican

In ce priveşte raporturile ecleziastice, tensiunea dintre cele două biserici, despărţite de la schisma din 1054 încoace, s-a menţinut la cote înalte pe tot parcursul pontificatului precedent. Sub Ioan Paul al doilea divergenţele au luat chiar proporţii, în special în 2002, în urma deciziei Vaticanului de a modifica statutul administraţiilor provizorii din Rusia, ridicîndu-le la rangul de dioceze. In ripostă, Rusia a declarat un preot şi un episcop ai bisericii catolice drept personae non gratae. Subit, autorităţile de la Moscova au trecut însăşi biserica catolică pe lista unor prezumtive pericole extremiste ameninţînd securitatea Rusiei.

De-atunci s-au înregistrat însă progrese semnificative în procesul reapropierii celor două biserici, fără însă că partea ortodoxă să renunţe la învinuirea de misionarism împotriva celei catolice. Vaticanul respinge categoric această acuză. Chestiunea e cu atît mai gravă, cu cît tocmai această învinuire, precum şi primatul episcopului de Roma reprezintă în continuare principalele obstacole în calea unei întîlniri între capii bisericilor catolică şi ortodoxă-rusă.

Miercuri, Putin şi-a continuat vizita în Italia printr-o călătorie la Bari, pentru convorbiri guvernamentale ruso-italiene. Potrivit tradiţiei apusene în acest oraş-port sunt înhumate rămăşiţele pămînteşti ale Sfîntului Nicolae.