1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Puterea încearcă să suprime presa care o critică

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău12 august 2016

Mai multe scandaluri legate de presa care critică puterea din Republica Moldova au izbucnit într-o singură zi. O declaraţie a ministrului moldovean al Justiţiei a generat vineri consternare în breasla jurnalistică.

https://p.dw.com/p/1JhKg
Imagine: picture-alliance/dpa

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a declarat într-un interviu pentru „moldovacurată.md” că „presa nu mai este o sursă veridică de informare” şi că, din acest motiv, Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din mass media. Astfel, el a argumentat excluderea mass media din Legea despre ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale. „Acest lucru l-a evidențiat Comisia Națională de Integritate (CNI), care a avut multe autosesizări din articolele din presă, care nu au fost suficient de bine documentate, care doar le-a creat volum de muncă, care nu s-a soldat cu niciun rezultat, dar au consumat resurse importante”, a adăugat ministrul Cebotari.

Jurnalismul de investigaţie, mai puternic ca niciodată

Reacţia oficialului moldovean a apărut după ce în ultimii ani, din cauza creşterii corupţiei la nivel de stat, în Republica Moldova au apărut mai multe echipe de jurnalişti de investigaţie, care şochează săptămânal prin dezvăluirile pe care le fac. Mulţi dintre aceşti jurnalişti au obţinut premii internaţionale, iar o bună parte din cazurile care abia acum au ajuns în vizorul procurorilor au fost dezvăluite de jurnaliştii de investigaţie încă acum 2-3 luni. Un exemplu în acest sens este dezvăluirea celei mai mari maşinării de spălare a banilor din Rusia prin băncile din Moldova – aşa-numitul „Landromat” (este vorba de spălarea a 20 miliarde USD în perioada 2010-2014). RISE-Moldova a dezvăluit schema spălării miliardelor încă în august 2014, iar Procuratura Anticorupţie din Moldova a început să vorbească despre acest caz abia pe 27 iulie 2016, după ce principalul figurant în această „afacere” a intrat în conflict deschis cu şeful grupării oligarhice care controlează momentan puterea în Moldova.

Reprezentanţii ONG-urilor de specialitate au declarat că o atare atitudine a ministrului Justiţiei este inacceptabilă şi au reamintit că şi el a fost vizat, la un moment dat, într-o anchetă jurnalistică tot în legătură cu anumite probleme de integritate. „Poate de aici a şi pornit reticenţa ministrului faţă de presă?”, s-a întrebat retoric directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac. „Cred că ministrul Justiţiei este de rea-credință. Asemenea declaraţii sunt inacceptabile, de aceea, voi propune colegilor din asociaţiile de media să luăm atitudine faţă de aceste declaraţii şi vom cere ca mass media să fie repusă în drepturi - să rămână o sursă de informare şi de autosesizare pentru organele de stat. Cred că acest ministru trebuie să-şi revadă declaraţiile sau să demisioneze”, a menţionat directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.

Atacuri concertate cu aceleaşi ţinte

Atacurile împotriva presei incomode din Republica Moldova s-au intensificat în ultimul timp. Joi seară, portalul informaţional „Agora.md” a denunţat o somaţie a Centrului Naţional Anticorupţie de a divulga sursa care i-a furnizat un document despre o schemă de spălare a 500 milioane USD prin intermediul Judecătoriei Teleneşti.

Tot joi, 11 august, conducerea „Ziarului de Gardă” a anunţat că a fost ameninţată cu judecata de către procurorul anticorupţie Adriana Beţişor (care a prezentat învinuirea în dosarul ex-premierului Vlad Filat) după ce publicația a dezvăluit că familia sa a cumpărat un teren şi construieşte „un imobil de milioane” la marginea Chişinăului. Adriana Beţişor solicită publicarea unei dezminţiri cu privire la costul imobilului (nefinisat) vizat în articol, pe care îl consideră exagerat, eliminarea fotografiei cu imaginea sa de pe fundalul imobilului şi a extrasului de la Cadastru. În caz contrar, susţine procuroara, va acţiona ziarul în judecată cu „solicitarea obligatorie a despăgubirilor pecuniare”.

Tot Adriana Beţişor a sesizat Consiliul Coordonator al Audiovizualului în privința postului de televiziune „Jurnal TV”. Ea s-a plâns că ar fi fost defăimată în cadrul emisiunii ”Ora de Ras” (o emisiune umoristică, cu conţinut de pamflet) și a solicitat dezmințirea informației difuzate, pentru apărarea reputației sale.

Iar vineri, 12 august, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a examinat sesizarea depusă de adjunctul procurorului general, Iurie Garaba, cu referire la difuzarea de către „TVR Moldova”, la 9 aprilie curent, a filmului „Ce lume minunată”, în regia lui Anatol Durbală (unul din autorii şi prezentatorii emisiunii „Ora de Ras” de la „Jurnal TV”). Filmul relatează povestea unui tânăr care nu a participat la protestele violente anticomuniste din 7 aprilie 2009 din Chișinău, dar a fost luat de pe stradă și dus la comisariat unde a fost omorât în bătaie. CCA nu a putut sancţiona postul de televiziune TVR Moldova invocând expirarea „termenului de prescripţie”.

În ceea ce priveşte demersul Adrianei Beţişor vizând emisiunea „Ora de Ras” de la „Jurnal TV”, CCA a stabilit că postul TV nu a încălcat prevederile legale, dar ar fi încălcat Codul deontologic al jurnalistului.