1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Puterea presei slabe

Presa din România este în momentul de faţă în cea mai mare parte tabloidizată, îndatorată la bănci, cu datorii neplătite la bugetul de stat dar şi cu sume mari pe care le are de încasat de la furnizorii de servicii.

default

Presa din România stă, după părerea mea, mai prost ca niciodată în ultimii 20 de ani.

Primul argument de bun simţ ar fi acela că e firesc să fie aşa, de vreme ce, parafrazînd un vers binecunoscut, am putea spune şi noi cum că, iată, "criza a ucis orice boare de vînt". Altfel spus, presa s-ar supune şi ea malaxorului crizei, ca şi industria, agricultura, turismul, finanţele etc.

Afirmaţia că presa este foarte slabă am auzit-o frecvent în ultimul timp, atît de la comentatori oneşti, dar mai ales de la cei pe care eu i-am numit mereu "directori de opinie", adică de la acei manipulatori ai publicului neinformat şi dispus să primească totul de-a gata.

Eu nu sînt de acord cu această afirmaţie, pentru că ea ar trebui analizată din mai multe unghiuri. Mă voi referi în continuare doar la două, anume la cel economic şi la acela, esenţial, al consumului de informaţie şi al credibilităţii acesteia.

Din punct de vedere economic, aproape întreaga presă românească este la pămînt. Paradoxal însă, aproape întreaga presă românească supravieţuieşte. Explicaţia este simplă: deşi patronii marilor trusturi de presă –Vîntu, Voiculescu, Patriciu – au pierdut zeci, poate sute de milioane de euro în ultimii doi ani, de cînd s-au angajat făţiş în lupta anti-Băsescu, ei continuă să-şi finanţeze produsele media cu scopul evident de a-l înlătura pe preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal de la putere. Recuperatorii pierderilor uriaşe ale trusturilor numite ar fi desigur PSD şi PNL, prin afacerile pe care le-ar pune pe tavă celor pe care i-am numit.

Din punctul de vedere al consumului şi credibilităţii informaţiei, presa aceasta tabloidizată este din păcate puternică. Posturile de televiziune Realitatea şi Antena 3 sînt vîrful de lance al manipulării publicului neinformat dar dornic de a fi luat în seamă. Aşa se face că ţăranul a ajuns să ţină într-o mînă cazmaua iar în cealaltă telecomanda televizorului, că şomerul ţine într-o mînă sticla cu bere iar în cealaltă aceeaşi telecomandă miraculoasă. La fel şi gospodina în timp ce pregăteşte mîncarea, la fel şi pensionarul care aşteaptă ora la care să îşi ia medicamentele.

Desigur că nu generalizez, însă televiziunile comerciale au intrat periculos de mult în vieţile oamenilor: le mănîncă timpul, dar mai grav e că le amputează orice urmă de discernămînt, prin metoda atît de simplă de a le da impresia că "sînt de partea lor", că ceea ce gîndesc ei se vede la televizor.

Presa noastră, atît de slabă profesional vorbind, este după părerea mea mult prea puternică, periculos de puternică prin capacitatea ei de a manipula un public foarte larg.

Iar "campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului" – sintagma discutată la Consiliul Superior de Apărare a Ţării, care a inflamat cea mai mare parte a presei, a opoziţiei politice, a ONG-urilor etc. – sînt o practică mai veche a ziarelor, televiziunilor şi posturilor de radio din România.

Doar că acum aceste campanii sînt de o virulenţă şi persuasiune fără precedent.

Autor: George Arun
Redactor: Rodica Binder