1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pumn chinezesc în gura protestatarilor din Hong Kong

Reprimarea protestelor studenţilor militând pentru democraţie în fosta colonie britanică Hong Kong şi starea proastă a armamentului armatei germane – iată două din subiectele presei apusene.

Protestatari blocând accesul în districtul financiar din Hong Kong, la 29.09.14

Protestatari blocând accesul în districtul financiar din Hong Kong, la 29.09.14

Sufocarea cu gaze lacrimogene şi prin varii alte demersuri represive a protestelor oamenilor ieşiţi în stradă, în Hong Kong, spre a revendica democraţie, constituie tema de căpătîi a ziarul Neue Zuercher Zeitung.

Cotidianul elveţian reia filmul escaladării protestelor şi ciocnirilor dintre manifestanţi şi aparatul represiv asediindu-i pe demonstranţii din zona guvernamentală, care s-au văzut agresaţi cu spray-uri şi grenade lacrimogene. Ziarul se opreşte asupra cauzei directe a protestelor, şi anume tentativa regimului comunist chinez de a impune o aşa-zisă reformă electorală.

Preconizata lege stipulează alegerea directă, dar nu a unor candidaţi independenţi, ci a unor marionete stabilite de regimul de la Beijing. Fireasca revoltă iscată de această încercare de încălecare dictatorială a locuitorilor „regiunii administrative speciale”, după cum i se spune fostei colonii britanice, Hong Kong, care a trecut în 1997 sub jurisdicţia Chinei comuniste, e intens abordată de editorialiştii occidentali.

Potrivit ziarului elveţian, forţele de securitate din Hong Kong ar fi fost luate prin surprindere de amploarea protestelor, crescândele tensiuni provocând ciocnirile care au debutat în seara de vineri şi au continuat în nopţile şi zilele următoare. Brutalitatea intervenţiei poliţiei ar fi îngroşat masiv rândurile protestatarilor. Lor li s-a alăturat şi mişcarea Occupy Central, o mişcare de sorginte universitară care militează pentru nesupunere civică, spre a determina regimul comunist să-şi reducă tutela impusă locuitorilor metropolei.

La Berlin, taz crede că amploarea protestelor se leagă de raţiuni economice, în speţă de reducerea clasei de mijloc şi sărăcirea ei progresivă în paralel cu îmbogăţirea peste măsură a magnaţilor financiari şi patronilor de industria turismului.

Süddeutsche Zeitung manifestă multă simpatie faţă de mişcarea pro-democraţie, devreme ce observă că „marionetele instaurate la putere, la Hong Kong, cu voie de la Peking n-au obligaţii decât faţă de regimul comunist, nu şi faţă de cetăţeni. Motiv pentru care s-au instalat în zonă nepotismul şi corupţia.” În răstimp, se ţine seama „de interesele mogulilor, nu şi de cele ale cetăţeanului de rând. Se pune întrebarea oare cât de înţelept are de gând regimul (comunist chinez) să reacţioneze? Va recurge oare Beijingul la violenţe de tipul celor care au devastat Piaţa Tienanmen în iunie 1989?”

Ziarul bavarez crede că răspunsul la această întrebare depinde între altele de gradul de pericol de contaminare democratică a celorlalţi chinezi, pe care mai marii comunişti îl vor atribui protestelor populaţiei din Hong Kong. Or, „partidul comunist se teme că Hong Kong-ul a constituit şi în trecut terenul pregătind evoluţii ulterioare în China”.

Alte angoase îi muncesc pe analiştii germani. Care, după ce au cerut ani la rând reducerea bugetelor militare în favoarea proiectelor sociale, sanitare şi educative, critică mai nou, parţial, în tonuri stridente, starea deplorabilă a armamentului din dotarea armatei germane. Nu puţini comentatori cer deci, în context, grabnica remediere a situaţiei, în condiţiile în care la orizont au apărut provocări serioase, precum cea a intervenţiei Rusiei în Ucraina şi a terorismului islamist marca ISIS, dezlănţuit în Siria şi Irak.