1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Pulsul relaţiilor israeliano-europene

"Cînd e atacat un evreu se comite o agresiune împotriva întregii Franţe", a declarat preşedintele Jaques Chirac textual, convocînd, la două zile după incendierea, sîmbătă, a unei şcoli evreieşti pariziene, o şedinţă guvernamentală, consacrată combaterii rasismului şi antisemitismului în Franţa. La Bruxelles, minştrii de externe ai Uniunii Europene s-au reunit luni şi ei, într-o sesiune de 2 zile, pentru a dezbate înainte de toate situaţia din Orientul Mijlociu şi problema antisemitismului în Europa. In acest scop a sosit în capitala Belgiei şeful diplomaţiei israeliene Silvan Shalom. La Bruxelles, şeful diplomaţiei israeliene, Silvan Shalom, le-a cerut omologilor săi din Uniune să adopte măsuri pentru combaterea tot mai accentuatului antisemitism, care, potrivit oficialităţilor statului evreu, a reapărut în Europa. Ministrul de externe de la Ierusalim a asociat sîngeroasele atentate de sîmbătă asupra asupra sinagogilor din Istambul de recrudescenţa urii faţă de evrei pe bătrînul continent. Cunoscute fiind antecedentele istorice ale Holocaustului, Shalom a subliniat după întîlnirea cu colegii săi europeni necesitatea ca Europa să-şi asume "datoria morală, politică şi istorică de a desfiinţa flagelul antisemitismului. Avem datoria, de a lupta împreună împotriva antisemitismului, terorismului şi rasismului", a precizat Shalom. In acest scop, şeful diplomaţiei de la Ierusalim a propus crearea unui consiliu ministerial comun, format din demnitari israelieni şi ai Uniunii Europene, care să abordeze această chestiune. Şeful în exerciţiu al Consiliului UE, ministrul de externe italian, Franco Frattini, a calificat propunerea drept interesantă, condamnînd totodată toate formele de ură faţă de evrei, de terorism şi de rasism. Dar şefa diplomaţiei spaniole, Ana de Palacio a apreciat că Europa nu s- ar confrunta cu tendinţe antisemite crescînde. Făcînd aluzie la un recent sondaj de opinie, potrivit căruia cetăţenii europeni consideră, în majoritatea lor, că Israelul ar constitui principala ameninţare la adresa păcii mondiale, un sondaj care a provocat imensă indignare în Israel, Ana de Palacio a opinat că, în Europa "nu avem de-a face cu un val de antisemitism. Am avut un sondaj de opinie lipsit de credibilitate", care, după cum a mai afirmat şefa diplomaţiei spaniole, nu ar reflecta "cîtuşi de puţin realitatea în Europa". Uniunea Europeană a criticat între timp sondajul cu pricina, subliniind că această investigaţie sociologică omisese să le adreseze europenilor vreo întrebare privind rolul palestinienilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, diverşi oficiali ai UE au avertizat faţă de echivalarea tuturor criticilor la adresa politicii israeliene cu ieşiri antisemite. In mod vădit, tonul în relaţiile israeliano-europene s-a înăsprit. În timp ce UE stăruie în continuare nu numai asupra aplicării foii de parcus spre pace, după cum se intitulează planul cvaretului internaţional compus din SUA, NU, Rusia şi UE, menit să aplaneze confdlictul israeliano- palestionian, ci şi asupra menţinerii contactelor cu liderul palestinian Arafat, oficialii israelieni şi americani insistă asupra izolării lui. Silvan Shalom a subliniat din nou, la Bruxelles, că Arafat continuă să fie un şef terorist şi să reprezinte principalul obstacol în calea păcii în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, şeful diplomaţiei israeliene le-a promis europenilor să renunţe la boicotarea emisarului special european, Marc Otte. Trimisului Uniunii îi fusese refuzat accesul la oficialităţile israeliene, întrucît Otte se întîlnise în septembrie cu Arafat, în pofida dorinţei exprese a autorităţilor statului evreu. Alt măr al discordiei, care nu va putea fi înlăturat atît de uşor, este barierea de securitate israeliană de-a lungul ţinuturilor de pe malul apusean al Iordanului, menită să împiedice infiltrarea pe teritoriul statului evreu a teroriştilor palestinieni din Cisiordania. In context, Shalom a subliniat că gardul este o simplă măsură de auoapărare antiteroristă, nefiind cîtuşi de puţin un act politic. Divergenţe se anunţă şi în estimarea diferită a pericolului atomar iranian, cea mai gravă ameninţare strategică la adresa existenţei statului evreu. In flagrantă contradicţie faţă de poziţia SUA, coordonatorul diplomatic şi militar al UE, Javier Solana, s-a declarat satisfăcut de promisiunile regimului fundamentalist-islamic de la Teheran, de a coopera cu Agenţia Internaţională pentru Eenrgie Atomică, angajament care, potrivit lui, ar face inutilă condamnarea Iranului de către Cosniliul de securitate ONU. Tema a fost fireşte inclusă şi în agenda întîlnirii secretarului de stat american Colin Powell cu omologii săi europeni, înaintea vizitei oficiale de stat efectuată de preşedintele SUA în Marea Britanie.
  • Data 18.11.2003
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1mR
  • Data 18.11.2003
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1mR