Pulberea din Balcani

Merkel la Atena - vizita de marţi a cancelarului german în Grecia, grav afectată de criză, este anunţată chiar pe prima pagină a ziarelor, pentru ca în interior să urmeze comentariile ample. Precum cel din DIE WELT, unde Hildegard Stausberg consideră că Angela Merkel dă dovadă de curaj. " La doi ani şi jumătate după primele ajutoare europene acordate Greciei, cancelara vizitează acum Atena...Deşi personal nu a fost pentru acceptarea Greciei în spaţiul Euro, actuala coaliţie de guvernare a votat atunci împotrivă, Angela Merkel trebuie să rezolve acum problemele fostei guvernări conduse de Schröder, cu atât mai mult cu cât majoritatea populaţiei din zona Euro speră ca să găsească soluţia".

Şi bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG prezintă detalii ale vizitei de marţi de la Atena, menţionând chiar din titlul articolului publicat în deschiderea ediţiei că "mulţi greci o acuză pe Merkel de a fi direct responsabilă de criza-euro".

În acest context, şefa guvernului de la Berlin ar face bine să asculte sfatul preşedintelui Parlamentului European, social-democratului Martin Schulz, care îi recomandă, în declaraţia acordată cotidianului LEIPZIGER VOLKSZEITUNG, să "acţioneze mânată de interese reciproce şi să nu se prezinte ca unchiul bogat care ştie totul cel mai bine."

Tot mai numeroase sunt şi vocile care prognozează o creştere a inflaţiei în economia germană şi implicit, în restul ţărilor de circulaţie a monedei unice.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică opinia economistului-şef al Deutsche Bank, David Folkerts-Landau, despre "transferurile opace". Deşi transparenţa era, teoretic, baza funcţionării zonei euro, diferenţele politice, economice şi culturale au împiedicat funcţionarea transferurilor în varianta prevăzută teoretic. "Logic, însă, operaţiunile de salvare cu orice preţ a monedei unice vor duce la tolerarea unei rate crescute a inflaţiei în zona euro de către Banca Centrală Europeană. Inflaţia crescută ar atrage încasări mai mari la bugetul de stat şi ar facilita implementarea reformelor structurale, în paralel cu reducerea difereţelor între performanţele economice ale statelor."

Criza economică nu este singura care îi îndreptăţeşte pe critici să se refere la praful de puşcă din Balcani. Şi lipsa de voinţă politică, manifestată la Nicosia de preşedintele Cristofias, "îi irită pe liderii Europeni", după cum anunţă la Berlin, DIE WELT. "Guvernul nu vrea reforme, cere însă miliarde de euro de la EU: pachetele de ajutorare nu sunt negociate doar cu Bruxellesul, ci şi cu Rusia. Negocierile au ajuns la un punct mort."

Rămânem în preajma butoiului cu pulbere pentru a menţiona şi aniversarea unui secol de la sfîrşitul domniei Otomane în Balcani. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG realizează o cronică a căderii gigantului, devenit către final "bolnavul Europei". Multe dintre eşecurile domniei otomane sunt atribuite incapacităţii de a stabili hegemonia economică şi politică asupra altor naţiuni, în ciuda imperiului constituit în timp.

Deşi astăzi conflictele sociale nu pot fi comparate cu cele două războaie balcanice de la începutul secolului XX, praful de puşcă din Balcani continuă să ameninţe stabilitatea unui "gigant economic european" cu picioare de lut.