Puciurile nu soluţionează nimic

Die Welt din Berlin reia subiectul virulentelor atacuri musulmane asupra Papei Benedict al XVI-lea. Ziarul reliefează că ele sunt expresia „invidiei pe succesul, prosperitatea şi libertatea occidentului, şi proiecţia sentimentelui propriilor neajunsuri, neputinţe şi complexelor de inferioritate ale unei lumi islamice”, a cărei religie „e pervertită azi de comisari religioşi fanatici şi de teologi lipsiţi de idei”.

Ziarul austriac de stînga, Der Standard îi dă dreptate liderului fundamentalist-islamic de la Teheran, Mahmud Ahmadinedjad, care, (în afara vehementelor sale acuze la adresa Americii, Marii Britanii şi Israelului) a negat legitimitatea Consiliului de securitatem cerînd reformarea Naţiunilor Unite. Ziarul vienez consideră că reformarea organizaţiei mondiale, şi în special a forului ei suprem ar fi, într-adevăr, necesară. Fiindcă, „structurat democratic şi respectat pe plan mondial, Consiliul de Securitate ar submina şi poziţia unor lideri de teapa lui Ahmadinedjad sau al preşedintelui venezuelean Hugo Chavez”, mai crede ziarul vienez. Potrivit cotidianului, „un asemenea Consiliu de Securitate reformat le-ar face dificilă unor astfeld e lideri precum cel iranian ori cel de la Caracas „strategia de a se propulsa în prim plan prin lozinci populiste ieftine, de genul „noi contra imperialiştilor”.

Referindu-se la misiunea marinei germane de –a lungul coastei libaneze, editorialiştii germani scot în evidenţă caracterul istoric al unei operaţiuni a militarilor Bundeswehrului în apropierea frontierei israeliene. Suedwestpresse reia declaraţia cancelarului Angela Merkel, care a admis în Bundestag că „Germania n-a fost şi nu poate fi niciodată neutră în Conflictul din Orientul Mijlociu. Se poate deduce”, scrie ziarul, că marina germană e dislocată în sprijinul statului evreu, o alianţă, care conform cotidianului din Ulm, ar slăbi poziţia Germaniei ca mediator (neutru) între israelieni şi arabi.

Dar în presa germană se manifestă şi opinia contrară. „Decizia Bundestagului de a autoriza această misiune”, notează Koelner Stadtanzeiger, „este deopotrivă istorică şi înţeleaptă întrucît apropie istoria Germaniei de cea a Israelului. In plus, această hotărîre este responsabilă, în măsura în care contribuie la crearea spaţiului necesar depistării de soluţii politice litigiului din regiune”, pentru găsirea cărora va fi însă nevoie de eforturi energice, avertizează cotidianul din Koeln.

„Pucuriule nu sunt o soluţie”, remarcă, pe de altă parte, ziarul die Welt, referindu-se evenimentele din Tailanda. Cotidianul berlinez exprimă înţelegere pentru motivele puciştilor, dar relevă că „opţiunile autoritare nu constituie niciodată o soluţie de viitor, şi îl discreditează pe vîrstnicul rege Bhumibol, după al cărui deces nu va mai şti nimeni să deosebească între bine şi rău. Nu există alternativă la democraţie”, conchide ziarul.

„Din 1932 încoace s-au produs în Taiulanda 18 lovituri de stat militare, aminteşte Frankfureter Allgemeine Zeitung, reliefînd că „armata n-a obţinut prin ele nimic, devenind însă, în revanşă, parte a problemei tailandeze. Incît caracterul strucutural al deficienţelor acestei ţări se va perpetua”, prezice ziarul din Frankfurt.

„Intrucît premierul debarcat a fost ales, în ciuda matrapazlîcurilor sale nedemocratice, de o amplă majoritate, lovitura de stat nu readuce Tailanda pe drumul democraţiei”, subliniază şi Suedeutsche Zeitung din Muenchen. Lărgind perspectiva, Tagesspiegel din Berlin deplînge instabilitatea şi slăbiciunea puţinelor democraţii din Extremul Orient, fie că e vorba de Indonezia, de Filipine, de Timorul de est ori de Tailanda. In 3 din aceste 4 ţări, singurele democratice din regiune, au fost trimise, de la începutul acestui an, tancuri în capitale, menţionează cu îngrijorare ziarul german.