1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Puciul conservatorilor şi speranţele iranienilor

Două au fost evenimentele recente care au atras, altfel decît ne obişnuisem, atenţia spre Teheran. A fost, mai întîi, decizia conducerii iraniene de a deschide inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică porţile capacităţilor nucleare din Republica Islamică. A venit, apoi, seismul devastator de la Bam, moment în care întreaga planetă a simpatizat cu Iranul îndoliat. Şi apropierea de comunitatea internaţională a aprins, şi în străinătate dar mai ales în Iran, speranţa celor ce îşi doresc un Iran secular şi democrat.

Bucuria - să-i zicem - le fu, şi de astă dată, scurtă. Zilele trecute, Consiliul Gardienilor, instanţa supremă a Iranului, constituită din reprezentanţii clerului islamic ultraconservator, a dat publicităţii o listă cu numele acelor politicieni cărora nu le este permis să candideze la apropiatele alegeri parlamentare.

Iranienii sunt chemaţi la urne pe 20 februarie. Pînă atunci, conservatorii lucrează din greu la pregătirea terenului propice unor alegeri fără emoţii. Nu este o misiune foarte dificilă. În fond, deziluzia electoratului faţă de reformiştii care au cîştigat, în urmă cu patru ani, cursa legislativă cu promisiuni democratice, este mare. În primul rînd, se aştepta mai multă libertate. Majoritatea parlamentară deţinută de reformişti nu este, însă, suficientă pentru a schimba ceva, în Iran. Clerul conservator dispune de un drept de veto faţă de orice demers parlamentar, implicit, de puterea absolută - şi, aceasta, cu susţinere constituţională.

Şi, totuşi: cu aproape o lună înaintea scrutinului, Consiliul Gardienilor a dorit să înlăture orice suspiciune referitoare la soarta Iranului, după alegeri, descalificînd, efectiv, 3605 din totalul de 8157 candidaţi, mai mult de 80 dintre membrii actualului Parlament aflîndu-se pe lista indezirabililor. Între cei scoşi din cursă se numără fratele preşedintelui de la Teheran, moderatul Mohamed Khatami, şi nepoata liderului revoluţionar al Iranului, ayatolahul Khomeini, pentru că, a venit explicaţia, aceasta din urmă nu trăieşte după perceptele islamice şi nici nu este cunoscută alegătorilor. Nepoata lui Khomeini este, însă, soţia lui Reza Khatami - fratele preşedintelui.

Decizia consiliului religios nu a fost ignorată de restul societăţii iraniene. Legislatorii reformişti au lansat o grevă de protest, în fapt, o şedinţă parlamentară paralelă cu şedinţa oficială; ministerul de Interne are în vedere ignorarea listei descalificaţilor şi, nu în ultimul rînd, o serie de guvernatori din provinciile Iranului au ameninţat cu demisia. Însuşi liderul spiritual suprem de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei, simte că ceva nu este în regulă. Nu are, totuşi, suficientă forţă pentru a înfrunta consilul religios. Care consiliu islamic mai are posibilitatea să reanalizeze lista şi să revină asupra deciziei.

La Teheran s-a aflat, ieri, responsabilul european pentru politici externe şi de securitate, Javier Solana. Care, deşi a acceptat că problema politicienilor admişi sau respinşi la scrutin este o afacere internă a Iranului, a mărturisit gazdelor că - personal - nu s-ar descurca să explice, la Bruxelles sau Strasbourg, decizii de genul celei adoptat de Consiliul Gardienilor. Or, între Uniunea Europeană şi Iran există multiple disponibilităţi de cooperare. Schimburi comerciale, în primul rînd, dar şi utilizarea civilă a energiei atomice sunt două exemple, doar.

Pe 20 februarie se va vedea în ce măsură decizia Consilului Gardienilor se va repercuta asupra prezenţei la urne. Şi chiar dacă se va reveni asupra deciziei, iranienilor le-a devenit, zilele acestea, limpede cît de lipsiţi de apărare sunt, în faţa sistemului politic din propria ţară.

  • Data 13.01.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1kl
  • Data 13.01.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1kl