1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Puşchea pe limbă

Alegerile americane, terorismul islamic, situaţia din Sudan şi relaţiile germano-poloneze rămân în atenţia presei apusene

Liderii Poloniei şi Germaniei la Varşovia

Liderii Poloniei şi Germaniei la Varşovia

Menţionând optimismul afişat la congresul nominării sale de candidatul prezidenţial democrat John Kerry, ”al cărui partid s-a arătat de această dată unit”, iar al cărui mesaj ar fi ajuns unde trebuia, ziarul elveţian Sonntagszeitung avertizează totuşi că, pînă în noiembrie mai e cale lungă. Fiindcă până atunci s-ar mai putea ”întâmpla lucruri neprevăzute, bunăoară eventuale eşecuri sau succese în lupta antiteroristă”. Or, mai ales în acest din urmă caz îi alarmează pe unii observatori europeni, devreme ce de pe urma lor ”actualul preşedinte american ar putea profita”, după cum notează cotidianul helvet cu vădită circumspecţie, neîncredere şi antipatie faţă de George Bush. Care, potrivit ziarului, nu e exclus să fi şi tras spuza pe turta sa. Când? ”Joia trecută, când, scurt timp înaintea cuvântării lui Kerry la congresul democrat din Boston, Pakistanul a anunţat capturarea unui membru de frunte al reţelei teroriste islamice al Quaida. Or, teroristul fusese arestat cu zile înainte”, exclamă supărat editorialistul elveţian.

Şi celelate ziare occidentale sunt în continuare pline de sfaturi bune la adresa lui Kerry, puşchea pe limbă însoţind orice evocare a unei posibile victorii a candidatului republican care deţine în prezent funcţia supremă. La Stampa din Torino semnalează belicozitatea discursului rostit de Kerry, care pare ”să-i fi preluat integral temele rivalului său”.

Atât de clar a făcut-o, încât editorialistul ziarul conservator american Wall Street Journal mărturiseşte că se aştepta în timpul congresului democrat ”să-l vadă pe Donald Rumsfeld apărând de după colţ”. In ce priveşte reţeta lui Kerrry, scrie la Stampa, ”ea include ingrediente precum reformarea serviciilor secrete, dublarea trupelor de comando, şi modernizarea armatei. Kerry s-a arătat gata de luptă, cum a fost şi ca tînăr soldat în Vietnam. Oricum, democratul se arată convins că e mai bun decît Bush”. Financial Times din Londra îi ţine pumnii orice ar fi, ca şi ziarul de stângaThe Independent, care nu şi-a ascuns niciodată ostilitatea faţă de administraţia americană. Sunday Times salută caracterul bătăios al discursului democraţilor, ”redeveniţi un partid al războiului, pentru care victoria în lupta împotriva terorismului nu trebuie lăsată pe seama republicanilor. Căci tragedia de la 11 septembrie a fost şi a lor”, (nu doar a americanilor conservatori). ”Era şi timpul”! notează uşurat cotidianul.

Dar ziarul austriac Kurier îşi exprimă european iritarea făţă de aceste manifestări militariste ale challangerului democrat, considerînd că accentuarea trecutului de combatant al lui Kerry ”l-a transformat într-un candidat mai degrabă reacţionar decât modern”. Totuşi elveţianul Neue Zuercher Zeitung elogiază prestaţia de la Boston, semnalând că strategia urmărită de Kerry până la scrutinul prezidenţial din noiembrie se va putea rezuma cu 3 cuvinte şi un nume: oricine, dar nu Bush.

In răstimp viaţa merge înainte, râurile îşi fac de cap în România, provocând, după cum semnalează azi Frankfurter Allgemeine Zeitung cel puţin 4 victime, iar în Irak ofensiva teroristă continuă, de această dată împotriva bisericilor şi a creşgtinilor. Il Messaggero din Roma relevă că ”se confirmă astfel teama creştinilor din Orientul Mijlociu, primele cinci atentate din Irak asupra unor biserici anunţând o eventuală escaladare a terorismului islamic, îndreptat de această dată tocmai împotriva creştinilor”. Care, iată, potrivit ziarului italian La Repubblica, ”au devenit ţapii ispăşitori ai conflictului în temeiul identificării americanilor cu cruciaţii, atacurile asupra lăcaşurilor religioase creştine devenind astfel un simbol şi un mesaj la adresa populaţiei SUA”. El Periodico din Barcelona aminteşte de influenţa considerabilă exercitată în ciuda dimensiunilor lor reduse de grupurile creştine din unele ţări ale Orientului Mijlociu, care tocmai graţie impactului lor social au fost scutite de regulă de regimuri fundamentaliste.

Unde duce extremismul şi ce trebuie făcut spre a evita repetarea tragediilor istoriei a reliefat mult elogiata alocuţiune rostită de cancelarul german Gerhard Schroeder la Varşovia, cu ocazia comemorării victimelor răscoalei declanşate în acest oraş acum 6 decenii, în timpul ocupaţiei naziste, de armata poloneză a patriei. ”Înclinarea cancelarului în faţa victimelor şi eroilor răscoalei din Varşovia, mărturisirea ruşinii pe care i-o generează memoria crimelor Germaniei naziste, refuzul net al oricăror revizionisme istorice şi revendicări materiale germane, exprimarea speranţei într-un fructuos partenierat germano-polonez în UE, nu e nimic fundamental nou în cele spuse de Schroeder, estimează cotidianul german Frankfurter Rundschau. Care observă că tocmai absenţa acestor noutăţi din discursul cancelarului evidenţiază că predecesorii săi şi-au făcut datoria. Ziarul se întreabă însă dacă în campania electorală promisiunea lui Schroeder de a se refuza net orice revendicări din partea germanilor deportaţi va rămâne în picioare.

Suedeutsche Zeitung din Muenchen aminteşte de premiera prezenţei primului şef de guvern german la celebrările aniversînd debarcarea aliaţilor în Normandia, când însă, spre deosebire de alocuţiunea rostită la Varşovia, cancelarul şi-a putut permite să considere cel de-al doilea război mondial ca aparţinând definitiv trecutului. Or, ca şi Die Welt din Berlin, ziarul din Muenchen constată că solicitările politice ale deportaţilor au umbrit mult, în ultima vreme, relaţiile germano-poloneze, o tendinţă pe care nici un discurs, oricât de plin de garanţii reciproce nu ar putea-o schimba. In fine Rheinpfalz din Ludwigshafen evocă ”duşmănia istorică şi împăcarea ulterioară a francezilor şi gemranilor”, recomandând-o ca model al reconcilierii care să marcheze viitorul raporturilor dintre Berlin şi Varşovia. Rzeczpospolita din capitala Poloniei notează: ”discursul lui Schroeder, care i-a elogiat pe răsculaţii din Varşovia, a admis vinovăţia germană şi a respins orice soi cereri de despăgubire la adresa Varşoviei a risipit temerile polonezilor”.

Dar ce-i cu teama africanilor din Darfur? Sudanul, aminteşte La Repubblica din Roma, ”s-a angajat încă de la 3 aprilie să stopeze miliţiile arabe ale giangiavizilor, dar n-a făcut-o”. Recent adoptata rezoluţie ONU condamnă Khartumul, şi reliefează complicitatea regimului sudanez cu miliţiile asasine, "fără să declare însă explicit cum ar putea fi pedepsit dacă nu se conformează, făcându-şi datoria de care trebuia să se achite de mult. Motiv pentru care organizaţiile umanitare din Darfur îşi manifestă profunda dezamăgire".

Intrebându-se "cine oare a uitat Sudanul", un comentator al ziarului israelian Jerusalem Post aminteşte că litigiul din regiune n-a izbucnit de azi de ieri. Conflictul "a ucis înaintea celor 30.000 de victime recente peste 1,2 milioane de oameni, dezastrul sudanez concentrând în sine, decenii la rând, tot răul inerent pe de o parte Africii postcoloniale, pe de alta Orientului Apropiat şi Mijlociu". Autorii europeni ai hărţilor lumii au forţat şi aici multe etnii să coabiteze într-un mediu de maximă ostilitate, peste care, în Sudan, s-a pogorât în 1983 legea islamică. Deşi atenuat între timp, islamismul sudanez a provocat o uriaşă baie de sînge, al cărei epilog se manifestă acum în Darfur. Nu întru totul de înţeles rămâne, potrivit comentariului, îndelungata nepăsare totală faţă de tragedia sudaneză a mediilor occidentale obsedate de net mai puţin sângerosul conflict israeliano-arab.

  • Data 02.08.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B18L
  • Data 02.08.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B18L