1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Puşi la zid

Lavinia Pitu, DW-Berlin13 august 2012

Capitala Germaniei comemorează victimele Zidului Berlinului, la 51 de ani de la ridicarea construcţiei din beton, care a divizat oraşul, timp de aproape trei decenii.

https://p.dw.com/p/15ogJ
Primarul Klaus Wowereit, la Memorialul Zidului de pe Bernauer Straße (13.08.2012)Imagine: picture-alliance/dpa

La aproximativ un an după ridicarea Zidului Berlinului (13 August 1961), tânărul Peter Fechter se ascundea împreună cu un prieten, în atelierul unui tâmplar, adiacent zidului, cu speranţa de a trece în vest. Avea de gând să sară de pe geamul atelierului, peste zid. A fost însă împuşcat de poliţia RDG-istă de frontieră şi lăsat să moară în văzul lumii, pe aşa-numita “Fâşie a morţii”.

Lui Fechter i-au împărtăşit soarta, la Zidul Berlinului, peste 136 de persoane, care şi-au pierdut viaţa, în încercarea de a-şi câştiga libertatea, timp de 28 de ani, din 13 august 1961, până în 9 noiembrie 1989.

La Memorialul Zidului Berlinului, de pe Bernauer Straße, a avut loc un eveniment de comemorare, la care au participat Primarul General al Berlinului, Klaus Wowereit (SPD) şi responsabilul Guvernului Federal pentru drepturile omului, Markus Löning (FDP). “Libertatea nu e ceva firesc, de la sine înţeles. 13 August 1961 a reprezentat o pierdere masivă pentru Berlin, pentru Germania şi pentru Europa”, a declarat Wowereit.

Die Mauer vor der Versöhnungskirche an der Bernauer Straße in Berlin
Zidul pe Bernauer Straße (1967)Imagine: picture-alliance/Günter Bratke

Bernauer Straße, aflată acum în centrul metropolei, a rămas în istorie, pentru că aici au fost doborâţi primii berlinezi, care au încercat să treacă graniţa, formată iniţial dintr-un gard din sârmă ghimpată.

Bulevardul, devenit ulterior simbol al divizării oraşului, se afla exact pe linia Zidului, construit de-a lungul lui, chiar în dreptul geamurilor locuitorilor din partea estică. Se presupune că 10 persoane au murit în încercarea de a sări de la etaj, spre Berlinul de Vest, până în toamna lui 1961, când regimul totalitar a început să evacueze clădirile din zonă şi apoi să le dărâme, în anii următori.

Stradă cu numele lui Peter Fechter

Câţi oameni au pierit pe întreaga graniţă de 1.400 de kilometri, ce despărţea Germania Federală de RDG, nu se ştie încă exact. La 23 de ani de la căderea Zidului, Ministrul de stat pentru Cultură, Bernd Neumann (CDU), a iniţiat săptămâna trecută un proiect de cercetare în acest sens, condus de Klaus Schröder, la Freie Universität Berlin. Proiectul nu va urmări numai numărul victimelor de la fosta graniţă internă germană, ci şi poveştile individuale ale oamenilor, ale căror încercări de a trece în RFG au eşuat.

Panorama “Zidul Berlinului”, realizată cu sute de fotografii de artistul Yadegar Asisi, va fi inaugurată în luna septembrie, la celebrul fost punct de frontieră Checkpoint Charlie.

Susanne Buddenberg und Thomas Henseler
Memorialul Zidului BerlinuluiImagine: Schmidt / DW

Un alt proiect sprijinit de Neumann şi iniţiat de creştin-democraţi este numirea unei strazi din Berlin în memoria lui Peter Fechter, devenit între timp una dintre cele mai cunoscute victime ale Zidului Berlinului.

“E bine - şi era de mult timpul - ca o stradă din Berlin să amintească de soarta cutremurătoare a lui Peter Fechter”, a declarat Ministrul de stat pentru Cultura, Bernd Neumann, cu ocazia comemorarii celui mai tragic moment din istoria Berlinului, de după al doilea Război Mondial.