1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Protestele din Rusia produc scurtcircuit în politica moldovenească

În timp ce rușii protestează împotriva sistemului alimentat de corupție, creat de Vladimir Putin, moldovenii întrețin la guvernare un sistem oligarhic.

Un sistem care îi condamnă la sărăcie și aplaudă un politician-alternativă, care copiază nu doar stilul de îngâmfat al liderului de la Kremlin, dar și mimica feței și ticurile lui comportamentale.

Este vorba de pro-rusul Igor Dodon, un politician aflat în ascensiune pe fondul dezamăgirii populației în partidele pretins pro-europene, extrem de corupte, care au guvernat în ultimii 7 ani. Orbiți de deznădejde, furie și dispreț, moldovenii se răzbună „automutilându-se”, optând pentru un curent politic ce le promite, indirect, dictatură și apropierea de o Rusie polițienească, sufocată de corupție.

Atunci când politicienii nu sunt independenți…

Majoritatea politicienilor moldoveni preferă să se abțină de la comentarii privind protestele de duminică din Rusia. Doar lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-a declarat solidară cu protestatarii. „Ne declarăm solidaritatea cu cetăţenii care au manifestat curaj şi spirit civic şi sperăm că cei reţinuţi vor fi eliberaţi în curând”, a comentat Maia Sandu.

Nici guvernanții, care se pretind pro-europeni, nici socialiștii pro-ruși, care se declară în opoziție față de guvernarea oligarhică, nici alți politicieni moldoveni, nici chiar președintele pro-rus, Igor Dodon, nu au comentat evenimentele din Rusia. O reacție a președintelui Dodon ar fi fost cel puțin curioasă, având în vedere că anterior, ca lider al Partidului Socialiștilor, el a protestat în stradă, ca și manifestanții ruși, împotriva corupției de la guvernare, împotriva regimului oligarhic (similar celui din Rusia) instaurat la putere în Moldova.

Pe de altă parte, tot Igor Dodon s-a declarat adept al modelului impus de Lukașenko în Belarus și de Putin în Rusia: „Republica Moldova are nevoie de un Lukaşenko, de un Putin în fruntea statului, care, într-o modalitate autoritară, să impună legea în Republica Moldova. Altfel va fi imposibil să ieșim din această situaţie în care ne-am pomenit”, menționa Dodon în august 2015.

Apoi jurnaliștii de la un post TV au mixat fragmente video în care Igor Dodon se forța stângaci, în apariții publice, să reproducă ticurile verbale și comportamentale ale lui Vladimir Putin.

Jurământul comsomolistului atârnă de gâtul PDM

Debandada geopolitică bântuie și în Partidul Democrat, care controlează puterea în Moldova, dar mai ales în pestrița majoritate parlamentară, controlată de liderul PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc. Oameni cu puternice legături la Moscova, unii încă din perioada sovietică, sunt fruntașii acestui partid, până nu demult „centrist”, iar acum declarativ „pro-european”. Într-o singură săptămână (20-26 martie), trei fruntași ai PDM au lansat în spațiul public mesaje diametral opuse: Premierul Pavel Filip la Piatra-Neamț (România): „Republica Moldova și România sunt două inimi gemene care bat în același ritm”; președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, despre marea unire a Moldovei cu România: „în 1918 nu era Internet și moldovenii nu știau ce fac”; președintele Parlamentului Andrian Candu: „în plenul Parlamentului voi supune votului statutul de membru al CSI al Republicii Moldova - ieșirea sau rămânerea”.

Dorința de a nu irita inutil Kremlinul, îi face pe „pro-europenii” de la Chișinău „orbi” și „surzi” la trezirea la viață a rușilor obosiți de corupție. În schimb, când se poate specula politic și propagandistic, politicienii moldoveni sunt ochi și urechi: La 21 martie, președintele Dodon a solicitat oficial Uniunii Economice Eurasiatice (patronată de Rusia) să acorde Republicii Moldova statut de observator – un gest care nu produce nici un efect juridic. Cererea ar putea fi examinată la sfârșitul lunii mai, cu ocazia summit-ului organizației.

Războiul speculanților politici

Pe de altă parte, pentru a-și albi imaginea în fața electoratului pro-european, democratul Andrian Candu, a anunțat că „Republica Moldova nu va participa la Adunarea Interparlamentară a CSI”. Și chiar dacă președintele Parlamentului a dispus ignorarea acestui eveniment de către Republica Moldova, noul lider al socialiștilor, deputata Zinaida Greceanîi, a participat luni, 27 martie, la Sankt Petersburg, la şedinţa festivă a Adunării Interparlamentare a CSI și s-a întâlnit cu preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin. Zinaida Greceanîi a ținut să le comunice oficialilor ruși că a fost trimisă la această reuniune de Igor Dodon și i-a asigurat că „oricât nu s-ar strădui actualii politicieni moldoveni radicali, nu vor reuşi să distrugă relaţiile seculare dintre Rusia şi Moldova”.

Iar la Chișinău, pro-rusul Dodon a menționat, la o întrevedere avută cu directorul regional al Serviciului European de Acţiune Externă, Thomas Mayr Harting, că va găzdui la Chişinău, pe 3 și 4 aprilie, un eveniment dedicat semnării memorandumului de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică.

„Moldova este forțată să combine CSI și Uniunea Eurasiatică cu integrarea europeană”, consideră analistul politic Dionis Cenușă. El menționează într-un comentariu că președintele Dodon face tot posibilul pentru a apropia Republica Moldova de Rusia, inclusiv în schimbul unor dividende politice. Dacă socialiștii vor reuși să se impună la alegerile parlamentare din 2018, există tot mai multe indicii că vor desfășura o turnură radicală pentru Moldova, mai scrie Cenușă. Potrivit lui, acțiunile președintelui din ultima perioadă, au rolul de a pregăti și de a imuniza societatea contra unor manifestări pro-europene, care ar putea să se desfășoare eventual după o posibilă decizie de a stopa integrarea europeană și de a o înlocui gradual cu cea eurasiatică, „iar ezitările guvernării de a impulsiona reformele nu fac altceva decât să-l ajute și mai mult pe Igor Dodon”.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău