Protejaţi activiştii pentru drepturile omului!

Doar în ultimul an peste 280 de persoane au fost ucise, din simplul motiv că militau pentru respectarea drepturilor omului. Cifra a fost prezentată în cel mai recent raport al Amnesty International. "Activiştii reprezintă pilonul libertăţii, dar dacă vocea lor nu se mai aude, societatea se afundă în teamă şi samavolnicie", explică secretarul general al Amnesty International din Germania, Markus Beeko. "Este momentul să îi protejăm pe cei care apără paşnic drepturile universale şi care, de multe ori, înfruntă fără arme opresiunile aparatelor de stat şi grupări înarmate până în dinţi", mai solicită Beeko. El apelează şi la guvernul federal de la Berlin: "obligaţiile internaţionale ale tuturor statelor şi încălcările drepturilor omului trebuie abordate în mod clar".

Poziţia Amnesty a fost prezentată cu puţin timp înainte de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, marcată pe 10 decembrie. În 10 decembrie 1948 era adoptată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Beeko deplânge încălcarea constantă a "cuceririlor istorice": activiştii sunt atacaţi în mod constant şi nu de puţine ori ucişi.

Situaţie sensibilă în Turcia

Responsabila guvernamentală pentru Drepturile Omului, Bärbel Kofler, a amintit, printre altele, de situaţia dificilă a activiştilor din Turcia. "Cu multă îngrijorare observăm o tot mai puternică îngrădire a presei şi a libertăţii de exprimare. Sunt state din imediata noastră vecinătate, după cum putem observa în Turcia", a precizat Kofler.

Grupul parlamentar al Partidului Stângii susţine că şi în Germania drepturile omului sunt periclitate. "Dacă nu criticăm aşa numitul sistem de ajutor social Hartz IV, prin care oamenii sărăcesc oficial, şi ale sale sancţiuni, atunci încălcăm tacit drepturile omului şi Carta Naţiunilor Unite", au precizat parlamentarii Zaklin Nastic şi Michel Brandt.

Avertisment clar pentru Ungaria

Amnesty International a criticat dur legislaţia maghiară referitoare la ONG-urile care primesc sprijin din străinătate. În Ungaria, multe organizaţii non-guvernamentale sunt, potrivit reprezentanţilor Amensty, "defăimate şi stigmatizate", ori bombardate cu acuzaţii de genul "agenţi străini", "spioni", "duşmani ai statului" şi "trădători".

Legea adoptată în luna iunie prevede ca organizaţiile care primesc anual mai mult de 24.000 de euro din străinătate să fie înregistrate. Dacă nu îşi respectă obligaţiile, atunci ele pot fi amendate sau chiar închise. Amnesty a salutat decizia de joi a Comisiei Europene de a chema în judecată Ungaria din cauza acestei legi.

Prin legea în cauză se încalcă dreptul fundamental la protest, iar stigmatizarea care reise de aici devine periculoasă pentru activităţile societăţii civile, explică directoarea Amnesty International din Ungaria, Julia Ivan. Reprezentanţa organizaţiei din Ungaria şi alte 20 de ONG-uri au contestat în justiţie legea. Societatea civilă din Ungaria speră să se bucure de sprijinul Germaniei şi al altor state europene pentru a pune capăt "coşmarului în care drepturile omului sunt călcate în picioare".

Autor: ag / Alina Kühnel