1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Protecționism sau nevoie de apărare?

Înainte de vizita sa la Beijing, alături de o mare delegație, vicecancelarul Gabriel vrea să înăsprească regulile pentru investitorii chinezi în Germania. Prompt, China acuză Berlinul de protecționism.

Companiile chineze investesc de ani buni puternic în mărcile și tehnologia germane. În primul semestru din 2016, firma de consultanță Price Waterhouse Coopers (PwC) a înregistrat o creștere razantă a volumului tranzacțiilor, la 3,4 miliarde de euro, față de doar 737 de milioane de euro în aceeași perioadă din 2015. Numărul fuziunilor și preluărilor se ridică deja la 42 anul acesta, aproape dublu în comparație cu anul trecut.

Aceste evoluții nu au deranjat pe nimeni ani la rând în Germania. Și asta deoarece investitorii chinezi nu se comportă deloc ca niște lăcuste care extrag substanța din firmele germane, după care le abandonează. Din contră, un studiu al PwC în 2012 a tras o concluzie pozitivă: "Șansele de viitor ale întreprinderilor germane se îmbunătățesc de regulă după preluarea lor de către investitori chinezi. Mai mult, pot fi create astfel noi locuri de muncă în Germania."

La patru ani de la acest studiu, atmosfera s-a schimbat în Republica Federală. Investițiile directe din China nu mai sunt privite doar cu ochi buni: se remarcă brusc că investitorii chinezi nu sunt doar niște angajatori drăguți, ci sunt preocupați de acapararea unor sectoare-cheie din branșa tehnologiilor înalte.

Cu ochii pe Hidden Champions

Producătorul chinez de aparatură casnică Midea a achiziționat în vară fabricantul german de robotică Kuka. Acum, investitorii de la Grand Chip au oferit 670 de milioane de euro pentru preluarea constructorului german de mașini speciale Aixtron. Dar nu mai este așa de simplu: ministerul german al Economiei își face brusc griji cu privire la cedarea unor tehnologii de cel mai înalt nivel, cu aplicații inclusiv în domeniul înarmării.

"În inițiative precum 'Made in China 2025' sunt formulate foarte deschis obiectivele Beijingului", spune Björn Conrad, director adjunct al Mercator Institute for China Studies (MERICS) din Berlin: "China vrea să recupereze rapid decalajele tehnologice și să devină numărul unu pe piața tehnologiilor de viitor. Pentru atingerea acestui scop, chinezii nu investesc doar masiv în cercetare și dezvoltare la ei acasă, ci și cumpără din străinătate know-how-ul care le lipsește. Iar în Germania există deosebit de mulți așa-numiți Hidden Champions (campioni ascunși) în sectoarele hightech, firme foarte interesante, pe care chinezii vor să le cumpere."

Conrad crede însă că Beijingul urmărește mai mult cu această strategie: pe termen lung, China vrea să obțină controlul asupra celor mai profitabile puncte de legătură din rețelele de producție globale. Conrad nu crede că această intenție ar fi suprinzătoare sau condamnabilă, și alte țări ar încerca astfel să se impună în competiția mondială. Problema este însă că aceste eforturi sunt în China conduse și sprijinite masiv de către stat, deci fără legătură cu concurența dintre firme și tehnologii.

Nu toată lumea se bucură azi de investițiile chineze

Nu toată lumea se bucură azi de investițiile chineze

Politică brutală de interese

Directorul MERICS este convins că sistemul economico-industrial de stat al Chinei se folosește unilateral de deschiderea de pe piețele europene pentru a-și promova propriul joc brutal de interese. "Când firme chinezești cu structuri de conducere netransparente și subvenții masive de la stat ies la cumpărături în piața mondială, atunci deficitele din materie de respectarea concurenței comune economiei chineze vor avea repercusiuni și asupra piețelor externe. Iar sistemele noastre de piață occidentale vor suferi avarii în substanța lor în urma acestor interacțiuni."

Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, care va călători luni, 31.10.2016, la Beijing, însoțit de o mare delegație economică germană, caută între timp noi instrumente care să confere statului german influență mai mare în procesul de vânzare a companiilor germane unor investitori din afara UE. El vrea să extindă drepturile statelor naționale europene de a interveni împotriva investitorilor non-europeni, cu trimitere directă la China.

Berlinul vrea ca autoritățile europene să verifice pe viitor cu maximă atenție toate cazurile în care investitori externi caută acces în domeniile tehnologiilor-cheie, considerate vitale pentru progresul industrial al Europei. Gabriel vrea interzicerea acelor tranzacții în care firma străină cumpărătoare se dovedește a fi subvenționată de stat, lezând astfel regulile concurenței. Problematică este și vânzarea către investitori provenind din țări care la rândul lor îngreunează sau chiar interzic vânzarea propriilor companii.

"Un nou protecționism?"

Ultima prevedere vizează exact China. Guvernul de la Beijing interzice ca firmele chineze să fie controlate de investitori străini. Companiile străine care doresc să înființeze firme proprii în China, au voie să o facă doar sub forma unui Joint Venture, alături de o firmă însoțitoare chinezească.

Autoritățile chineze au calificat planurile vicecancelarului Gabriel drept "un nou protecționism". Potrivit presei economice de la Beijing: investițiile străine chinezești, axate major pe Germania, au devenit obiectul unor dezbateri aprinse în această țară. Au devenit teme principale pentru ziare locale și "generează reacții protecționiste." Mai departe, presa chineză deplânge eșuarea din iulie 2015 a 11 mari proiecte de preluări de companii în SUA și Australia. Valoarea acestor investiții chineze s-ar fi ridicat la 39 de miliarde de dolari.

Nici Europa nu se lasă mai prejos: pe lângă dificultățile în procesul de achiziționare a Aixtron, un alt proiect de 43 de miliarde de dolari este pus la îndoială: vânzarea concernului agrar-chimic elvețian Syngenta către grupul chinez ChemChina. China Daily scrie că UE așteaptă răspunsuri la o serie nesfârșită de întrebări înainte de a da undă verde tranzacției. Numeroase țări din lumea întreagă, de la Australia la Germania, se întreabă acum dacă investițiile chineze în domeniul înaltelor tehnologii nu ar provoca de fapt pierderi economiilor proprii.

Cu toate acestea: "2016 va fi un an-record pentru investițiile chineze în Germania", afirmă Martin Schwarzer de la PwC Germania. Pentru a-și stimula creșterea economică, China a simplificat regulile pentru investiții în afara țării. Ceea ce a dus la apariția de noi investitori: dacă până acum se implicau în achiziții în Germania doar principalele firme chinezești, acum o fac inclusiv companii din eșalonul al doilea din China. Cea mai mare tranzacție cu fonduri chinezești pe piața germană de până acum a fost vânzarea grupului energetic EEW către Beijing Enterprises pentru 1,4 miliarde de euro la începutul lui 2016. 

Autor: Rolf Wenkel/os