1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Propunerile ministrului german de interne pentru combaterea terorismului

Propunerile controversate ale ministrului de interne Wolfgang Schäuble legate de combaterea terorismului, concertele "Live Earth" şi opiniile unor analişti români în atenţia presei occidentale.

default

Wolfgang Schäuble

„Germania are multe motive de îngrijorare în legătură cu securitatea internă: cel mai periculos dintre ele este ministrul de interne Wolfgang Schäuble”, cred analiştii de la Süddeutsche Zeitung. Cotidianul din München se arată indignat de opiniile ministrului, care a declarat într-un interviu apărut în revista Der Spiegel că Germania are nevoie de legi mai dure pentru combaterea terorismului. Schäuble a luat în considerare chiar crearea unor proceduri legale care să permită lichidarea teroriştilor. Potrivit ministrului german de interne, multe atentate pot fi prevenite în cazul în care li s-ar interzice islamiştilor suspecţi de activităţi teroriste comunicarea modernă prin telefoane celulare şi internet. „Aceste măsuri drastice ar duce la instaurarea unui Guantanamo în inima Germaniei”, opinează Berliner Zeitung, iar ziarul Neue Westfälische din Bielefeld vorbeşte chiar despre „introducerea pedepsei cu moartea prin uşa din spate”. Pe de altă parte, Kölner Stadtanzeiger reliefează că atitudinea hotărâtă a lui Schäuble este de înţeles, din moment ce ministrul de interne va fi primul care va fi făcut responsabil în cazul unui atentat terorist pe teritoriul Germaniei. Şi Stuttgarter Zeitung aminteşte că mulţi dintre criticii cei mai aprigi ai lui Schäuble şi-ar revizui poziţia dacă germanii ar trece prin coşmarul unui atentat sinucigaş comis pe teritoriul Republicii Federale.

Printre temele principale de care se ocupă ziarele astăzi se află şi concertele Live Earth. Evenimentul iniţiat de fostul vicepreşedinte american Al Gore şi-a propus să atragă atenţia asupra schimbărilor climatice. „Legătura dintre muzică pop şi morală ecologistă este ridicolă,” scrie Abendzeitung din Muenchen. „Formaţia germană Juli a demonstrat superficialitatea copilărească a concertelor Live Earth când a interpretat hitul „Die perfekte Welle” (Valul perfect) cu referire la tragedia tsunami care s-a petrecut cu doi ani în urmă, declarând patetic: „Suntem aici ca să nu se mai ajungă niciodată la o astfel de catrastrofă!”

Şi Westfälische Nachrichten îşi exprimă scepticismul faţă de spectacolele muzicale de acest fel: „Artiştii renunţă la bani, folosesc însă ocazia de a-şi spori popularitatea. La giganticul show Live Earth, vedetele au declarat că sting lumina când părăsesc o încăpere, pentru a salva planeta, dar avioanele personale cu care multe dintre staruri au venit la concerte au dăunat mediului mai mult decât curentul electric economisit.”

La Repubblica din Roma compară concertele cu un „dans al ploii” al triburilor indigene din junglă, cu diferenţa că indigenii credeau cu adevărat în succesul dansului, în timp ce tinerii care vin la concertele Live Earth îşi doresc doar să se distreze. „Chiar dacă publicul de la Live Earth ar lua în serios problemele ecologice, tot nu s-ar schimba mare lucru”, conchide şi The Guardian din Londra, iar cotidianul olandez De Volkskrant subliniază că „efectul de seră nu se poate opri prin muzică”.

The Times se referă la rândul său la încercările premierului israelian Olmert de a-l sprijini pe preşedintele palestinian moderat Mahmud Abbas, prin eliberarea a 250 de deţinuţi, membri ai mişcării Fatah. „Prin decizia sa, Olmert riscă să piardă din popularitate în rândurile israelienilor”,

scrie cotidianul din Londra. „Astfel, atitudinea lui Olmert este cu atât mai curajoasă.”

Revista „Dilema Veche” este citată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol intitulat „Umbrele sistemului lagărelor sovietice”. În articolul dedicat redescoperirii autorului rus Varlam Şalamov, care a petrecut 20 de ani într-un gulag sovietic, jurnaliştii din Frankfurt redau criticile lui Mircea Vasilescu din paginile ediţiei din 30 iunie a Dilemei Vechi în legătură cu atitudinea românilor faţă de trecutul comunist: „Sondajele de opinie arată că interesul populaţiei faţă de lustraţie este redus, cu toate că au apărut numeroase publicaţii despre crimele comuniste”. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung îl citează şi pe politologul Vladimir Tismăneanu, care a declarat că toţi aşteaptă de la români să fie antifascişti, dar prea puţini, să fie anticomunişti. „Chiar mai mult: cine critică în ziua de azi comunismul, este adesea acuzat de fascism”, conchide Tismăneanu. Miturile pozitive despre comunism sunt una dintre cauzele principale ale acestei atitudini, reliefează Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Cu toate că secolul 20 s-a încheiat, problemele sale principale, în special periclitarea democraţiei prin idei totalitare, nu au fost încă rezolvate”, conchide cotidianul.