Propaganda rusă în spațiul Parteneriatului Estic ca la ea acasă | Europa | DW | 23.03.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Propaganda rusă în spațiul Parteneriatului Estic ca la ea acasă

Eforturile țărilor de a lupta cu propaganda rusă nu prea dau rezultate, iar prin intermediul mass-media regimul de la Kremlin continuă să influențeze atât populația din regiune, cât și entuziasmul acestor țări pentru UE.

Fostele republici sovietice Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia continuă să fie puternic influențate de mass-media rusă. Prin manipulare, în statele din zonele strategic importante pentru Kremlin, acestea promovează la nivelul opiniei publice un curent de respingere a modelului democratic occidental. Astfel, potrivit organizației "Reporteri fără frontiere”, alături de alte probleme interne, aceasta influențează puternic libertatea mass-media din țările respective, Republica Moldova situând-se anul trecut pe locul 80 din 180 de țări, Ucraina pe 102, Georgia pe 74 și Armenia pe 79.

Rămasă ca o ”moștenire” a imperiului sovietic, mass-media din Federația Rusă rămâne infiltrată pe teritoriul țărilor Parteneriatului Estic, promovând intens politica și liderul de la Kremlin. Astfel, o infogramă realizată de portalul german ”Dekoder” privind rezultatele recentelor alegeri prezidențiale arată că Vladimir Putin a avut o puternică susținere din partea cetățenilor ruși care trăiesc în aceste țări. Putin a obținut o victorie de 95,5% în Republica Moldova, țara devenind astfel lider mondial printre statele din străinătate în care acesta a obținut cel mai mare procentaj. Nici în Ucraina ”simpatia” față de liderul de la Moscova nu a fost mult mai mică, acesta obținând 86,1% de voturi ale populației cu cetățenie rusă, iar în Armenia Putin a luat 86,6%.

Legea anti-propagandă încă nu funcționează

La 12 februarie 2018 în R. Moldova a intrat în vigoare o nouă lege prin care au fost interzise buletinele de știri și programele analitice ale posturilor TV din Federația Rusă, retransmise la Chișinău. Mai multe companii au primit deja amenzi pentru încălcarea acestei legi. Cu toate acestea, prevederea deocamdată nu a scăzut din ratingurile de audiență a acestor posturi. Astfel, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing și Sondaje ”IMAS-INC Chișinău”, moldovenii continuă să privească posturile TV rusești sau să se informeze din mass-media de la Moscova. Clasamentul preferințelor printre canalele TV arată că postul Prime TV, care retransmite principalul canal rusesc Pervîi Kanal, se află în topul audienței cu 42%, RTR Rossia cu 25% este pe poziția a patra, iar NTV Moldova pe șase cu 20%. Totodată, întrebați dacă obișnuiesc să urmărească știrile difuzate de mass-media ce provin din Rusia, 69% au răspuns ”Da”, iar 39% de moldoveni au declarat că au multă încredere în aceste surse mediatice.

Doru Petruți (DW/S. Ciochina)

Doru Petruți: Efectele recentei legi nu vor fi resimțite imediat.

Doru Petruți, directorul instituției care a realizat sondajul, crede că efectele recentei legi nu vor fi resimțite imediat, pentru că e o lege care se referă doar la un anumit tip de program, iar moldovenii preferă divertismentul și filmele dublate în limba rusă.

”În primul rând trebuie să începem de la principalul factor de consum și anume limba. A consuma mass-media în limba rusă înseamnă îmbunătățirea abilităților și competențelor de a vorbi și de a gândi în limba respectivă. Acesta este un lucru important deoarece are legături cu educația și cu valorile consumatorilor. În consecință, avem un consum și o preferință pentru informația on-line în limba rusă și aici se remarcă o pondere în continuare foarte ridicată. Avem aproape 56% de utilizatori care caută informație pe site-urile rusești și o vastă varietate care consumă produse TV în această limbă, iar cu excepția știrilor și dezbaterilor, toate celelalte tipuri de programe sunt în topuri. Un alt aspect este legat de preferințele oamenilor de a privi filmele dublate cu voce rusă. Procentul acesta nu va scădea în viitorul apropiat, iar din punct de vedere sociologic aceste procese pot dura și o generație. Nu aș fi atât de optimist să spun că noi vom avea schimbări semnificative, că acest proces se va schimba doar pornind de la o prevedere legislativă pe o arie foarte îngustă”, a declarat pentru DW sociologul.

Metode agresive de propagandă

Din toate țările Parteneriatului Estic, Ucraina rămâne a fi una dintre cele mai afectate de propaganda dusă prin mass-media rusă. Totuși, în 2014 Kievul a interzis 14 posturi TV din Federația Rusia, deoarece potrivit oficialilor, știrile de televiziune jucau un rol decisiv în percepția publică privind conflictul din estul Ucrainei, unde populația majoritar vorbitoare de limbă rusă urmărea buletinele de știri ale canalelor ruse. Kievul declara atunci deschis că posturile interzise sunt fie conduse direct de statul rus sau deținute de companii cu legături strânse cu Kremlinul. În pofida mai multor metode de reducere a influenței Moscovei în nordul și estul țării, televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente, iar cercetătorii estimează că 30% din conținutul media este de producție rusească.

Roman Shutov, consilier al Centrului Baltic pentru Excelență în Media din Kiev, este de părere că tactica agresivă a Federației Ruse este susținută de dorința politică a regimului rus de a susține și a-și manifesta poziția fermă în cazul războiului din estul țării.

Roman Shutov (DW)

Roman Shutov: Este nevoie de a crește nivelul de profesionalism al jurnaliștilor ucraineni.

”Scopul propagandei ruse este de a face Ucraina să înceteze să lupte și să își păstreze integritatea. Această propagandă nu este numai despre promovarea lui Putin sau Moscova, ci lovește în chestiunile interne. Ea are scopul să micșoreze încrederea în guvernarea noastră și să ne facă să credem că statul ucrainean este unul falit, să mărească nivelul de pesimism în rândul nostru și să nu mai credem că există un viitor bun la noi în țară. Este important de spus că mass-media rusă nu este agentul cheie al propagandei ruse. O problemă mare este faptul că media ucraineană este condusă de oligarhi care sunt apropiați Kremlinului și au o influență mare în țară. Aceste surse mass-media susțin narativele că strategia Rusiei este una benefică pentru noi. Restricțiile impuse de guvernarea noastră au demonstrat că nu își au efectul, deoarece există o sumedenie de surse on-line de informare. Soluția pentru a lupta cu această propagandă trebuie să fie una de lungă durată. Ea are trei dimensiuni. Prima ține de dezvoltarea educației mediatice. Oamenii trebuie să cunoască cum propaganda lucrează și să înceapă a gândi critic. Al doilea ține de îmbunătățirea situației economice în țară, care ar asigura și o creștere a independenței financiare a mass-media. Și ultimul, este nevoie de a crește nivelul de profesionalism al jurnaliștilor ucraineni”, a declarat expertul în exclusivitate pentru DW.

O situație similară se constată și în Armenia, unde din cauza netransparenței proprietății mass-media, canalele de propagandă rusă pătrund cu ușurință pe piață și dezinformează cetățenii privind intențiile ”nobile” ale Federației Ruse pe plan extern. Gegham Vardanyan, expert al Centrului pentru Inițiative Media din Erevan, susține că interesul Moscovei este de a menține pe orbita sa de influență Armenia, iar mass-media joacă un rol crucial în acest proces.

Gegham Vardanyan (DW)

Gegham Vardanyan: Interesul Moscovei este de a menține pe orbita sa de influență Armenia.

”Mass-media rusă au o prezență foarte masivă în Armenia. Majoritatea posturilor TV rusești sunt prezente atât în eter, cât și în pachetele companiilor ce transmit prin cablu, cum ar fi Pervîi Kanal sau Rossia 24. O cauză este cerința pieței, deoarece mulți armeni vorbesc rusa și preferă știrile în rusă. În altă ordine de idei, sursele ruse sunt principale canale de informare privind situația din întreaga lume, iar cetățenii se informează privind situația din Siria sau Ucraina preponderent din aceste surse. O altă problemă este că audiența Sputnik Armenia, care este principalul post de propagandă, crește pe zi ce trece. Sigur că noi trebuie să luptăm cu propaganda rusească, dar acesta este un proces de lungă durată, iar proiectele privind lupta cu știrile false și educarea cetățenilor trebuie să fie implementate pe larg”, susține Vardanyan.

Un ajutor pentru țările Parteneriatului Estic ar putea veni din partea UE, deoarece în bugetul pentru 2018, Parlamentul European a alocat circa 1,1 milioane de euro pentru un proiect-pilot menit să combată propaganda și acțiunile de dezinformare ale Federației Ruse prin presă și prin rețelele sociale în statele membre și în cele din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Comisia are deja un task-force specializat în combaterea știrilor false, dar cu toate acestea mulți euro-deputați consideră că este insuficient finanțat și are prea puțini oameni pentru a lupta cu canalele de dezinformare ale Rusiei.