1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Promisiuni respectate - 30 de ani de la înfiinţarea OSCE

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki privind crearea Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Cunoscută ulterior drept "procesul de la Helsinki", CSCE a constituit un forum de dialog şi negocieri multilaterale intre Est şi Vest.

default

Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care din 1994 a devenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE, numără în prezent 55 de state membre. Toate statele europene sunt reprezentate, inclusiv republicile fostei Iugoslavii şi ale fostei URSS. Uniunea sovietică a fost, de altfel, cea de la care a pornit primul impuls pentru crearea Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, prin propunerea din 1967 de ancorare a graniţelor europene în dreptul internaţional. La început, Europa Occidentală a privit această iniţiativă cu scepticism. Cu toate acestea, câţiva ani mai tărziu au început tratativele. Între timp fusese clarificată chestiunea Berlinului, iar cele două blocuri, cel occidental şi cel sovietic, ajunseseră să realizeze că pericolul unei catastrofe nucleare impunea dezamorsarea incipientă a oricărui eventual conflict. Pe acest fundal, cele două superputeri au putut iniţia primele negocieri privind controlul procesului de înarmare, fără a trebui să se teamă de lezarea intereselor lor vitale.

Pregătirile Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au durat doi ani de zile, şi s-au încheiat la 01.08.1975 odată cu semnarea Actului Final de la Helsinki. Acest moment a fost considerat adesea drept punctul culminant al politicii de destindere a anilor ´70, consemnând principiul coexistenţei paşnice a celor două blocuri adversare. În timp ce statele occidentale au acceptat inviolabilitatea graniţelor europene, şi astfel şi controlul sovietic în Europa de Est, URSS a acceptat, pe hârtie, la rândul ei, consemnarea valorilor democratice occidentale, respectiv ale libertăţilor de bază ale omului, precum libertatea de mişcare şi libertatea de informare.

Cităm, din memorabilul discurs al preşedintelui american Gerald Ford:

„Istoria va aprecia această conferinţă în lumina nu a ce s-a spus aici, ci a ce se va realiza mâine, nu în lumina promisiunilor care s-au făcut, ci a celor care vor fi respectate.”

Promisiunile, la care s-a referit preşedintele Ford, sunt cuprinse în cel de-al treilea „coş”, cum au fost iniţial numite cele 3 dimensiuni ale Actului Final, capitol consacrat cooperării în domeniul umanitar, subliniind garantarea drepturilor omului. Acest capitol al Actului de la Helsinki avea, într-adevăr, să exercite o influenţă majoră în societăţile comuniste din spatele Cortinei de fier. El a devenit actul de bază de drept internaţional în numele căruia multe mişcări pentru drepturile omului din Europa răsăriteană aveau să-şi revendice dreptul la libertăţile fundamentale. La iniţiativa fizicianului rus Juri Orlow s-a înfiinţat, de pildă, în 1976 la Moscova o mişcare cetăţenească cu scopul vegherii asupra respectării Tratatului de la Helsinki. Carta 77 de la Praga promovată de Vaclav Havel s-a bazat, de asemenea, pe Actul Final al CSCE.

În anii ´90, odată cu încheierea conflictului est-vest, Actul Final de la Helsinki părea să devină caduc. El şi-a menţinut însă semnificaţia, deoarece premisele necesare pentru ca toate statele de la Vancouver la Vladivostoc să se poată grupa într-o alianţă politică de securitate, nu putuseră fi asigurate până la acel moment. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cum este cunoscută din 1994, şi-a dovedit necesitatea şi importanţa la rezolvarea conflictelor din Balcani şi din statele CSI. OSCE joacă un rol important la realizarea acordurilor dintre părţile aflate în conflict, precum şi la pregătirea, desfăşurarea şi observarea alegerilor democratice în aceste state.
  • Data 01.08.2005
  • Autoare/Autor Vladimir Müller/Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Uc
  • Data 01.08.2005
  • Autoare/Autor Vladimir Müller/Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Uc