Proiectul Constituţiei Europene - în dezbatere
27 noiembrie 2003Publicitate
O însemnare de Rodica Binder pe marginea corespondenţei de la Bruxelles, semnată de Bernd Riegert, trimisul nostur special
Negocierile în jurul proiectului constituţiei europene se dovedesc anevoioase şi îndelungate.Intre timp ameninţă să se destrane şi speranţa unor şefi de guvern ca pînă la finele anului în curs să poată fi elaborat textul definitiv al acesteia , pentru a fi supus votării. Pentru a debloca negocierile intrate în impas, cu începere de vineri 28 noiembrie, la Neapole se întrunesc miniştrii de externe ai ţărilor membre în Uniunea Europeană. Italia care deţine preşedinţia în termen a Uniunii, a promis că va face o propunere de compromis.
Cu foarte puţină vreme înaintea începerii reuniunii din metropola italiană, peste 90 de propuneri de modificare a proiectului erau deja depuse .Ministrului italian de externe Franco Frattrini îi revine dificila misiune de a afla un răspuns nedumeririlor legate mai ales de distribuirea voturilor, de exercitarea puterii. Ministrul german de stat pentru Europa, Martin Bury compara ultima rundă de negocieri cu jocul Mikado - un joc tactic al răbdării: cine face prima mişcare acela pierde partida .Nici comisarul european Gunter Verheugen nu este încîntat de evoluţia situaţiei .
"Nu este normal ca la fiecare conferinţă guvernamentală numărul întrebărilor să depăşească capacităţile reale de rezolvare a lor" a declarat Verheugen înaintea reuniunii de la Neapole. Verheugen pare să aibă dreptate cîtă vreme nici una din chestiunile majore aflate in dezbatere nu şi-a aflat încă o soluţie. Franţa Italia şi Germania continuă să pledeze in favoarea păstrării în continuare a formei actuale a proiectului .Tările mici - în frunte cu Austria cer să trimită în viitor un comisar la Bruxelles.Si aşa mai departe.In ultimele zile, ministrul german de externe Joschka Fischer a venit în întîmpinarea cîtorva din revendicările ţărilor mici fără ca prin aceasta primejdia eşecului negocierilor să fi fost înlăturată "Dacă această constituţie va eşua , aceasta ar însemna cu mult mai mult decît ratarea unei simple legislaţii.Atunci întreg proiectul integrării se află în pericol " a mai afirmat Verheugen . Comisarul european a evidenţiat şi riscul formării unor grupuri de state care în anumite domenii vor avansa mai rapid decît celelalte. In ceea ce priveşte strînsa colaborare europeană la nivelul politicii de securitate şi apărare, pe care textul final al constituţiei va trebui s-o stipuleze, Marea Britanie se dovedeşte a fi un impediment. Iar între Polonia şi Marea Britanie a fost stabilit un acord prin care cele două state urmează să-şi sprijine reciproc revendicările. Premierul spaniol Jose Maria Aznar pornind de la compromisul stabilit în privinţa pactului de stabilitate, prin insistenţele Germaniei şi Franţei, compromis în care întrezăreşte pur şi simplu o inducere în eroare a ţărilor mici, îşi simte legitimat efortul de susţinere a modului de distribuire a voturilor, conform acordului de la Nissa. O altă chestiune aflată în litigiu este cea a formulării în textul constituţiei a originilor creştine ale Europei.Spania Polonia şi Italia , pledează pentru această idee, Franţa dimpotrivă, o respinge.In sfîrşit, dacă la mijlocul lunii decembrie constituţia va fi aprobată la summitul Uniunii Europene, ea va trebui ratificată de toate cele 25 de ţări, membre şi viitoare membre ale Uniunii.In multe dintre acestea din urmă va fi necesară organizarea unui referendum iar Gunter Verheugen stie că nici reuşita acestuia nu este un lucru de la sine înţeles.
Pe scurt,. pe miniştri europeni de externe îi aşteaptă mîine la neapole, o grea misiune.
Negocierile în jurul proiectului constituţiei europene se dovedesc anevoioase şi îndelungate.Intre timp ameninţă să se destrane şi speranţa unor şefi de guvern ca pînă la finele anului în curs să poată fi elaborat textul definitiv al acesteia , pentru a fi supus votării. Pentru a debloca negocierile intrate în impas, cu începere de vineri 28 noiembrie, la Neapole se întrunesc miniştrii de externe ai ţărilor membre în Uniunea Europeană. Italia care deţine preşedinţia în termen a Uniunii, a promis că va face o propunere de compromis.
Cu foarte puţină vreme înaintea începerii reuniunii din metropola italiană, peste 90 de propuneri de modificare a proiectului erau deja depuse .Ministrului italian de externe Franco Frattrini îi revine dificila misiune de a afla un răspuns nedumeririlor legate mai ales de distribuirea voturilor, de exercitarea puterii. Ministrul german de stat pentru Europa, Martin Bury compara ultima rundă de negocieri cu jocul Mikado - un joc tactic al răbdării: cine face prima mişcare acela pierde partida .Nici comisarul european Gunter Verheugen nu este încîntat de evoluţia situaţiei .
"Nu este normal ca la fiecare conferinţă guvernamentală numărul întrebărilor să depăşească capacităţile reale de rezolvare a lor" a declarat Verheugen înaintea reuniunii de la Neapole. Verheugen pare să aibă dreptate cîtă vreme nici una din chestiunile majore aflate in dezbatere nu şi-a aflat încă o soluţie. Franţa Italia şi Germania continuă să pledeze in favoarea păstrării în continuare a formei actuale a proiectului .Tările mici - în frunte cu Austria cer să trimită în viitor un comisar la Bruxelles.Si aşa mai departe.In ultimele zile, ministrul german de externe Joschka Fischer a venit în întîmpinarea cîtorva din revendicările ţărilor mici fără ca prin aceasta primejdia eşecului negocierilor să fi fost înlăturată "Dacă această constituţie va eşua , aceasta ar însemna cu mult mai mult decît ratarea unei simple legislaţii.Atunci întreg proiectul integrării se află în pericol " a mai afirmat Verheugen . Comisarul european a evidenţiat şi riscul formării unor grupuri de state care în anumite domenii vor avansa mai rapid decît celelalte. In ceea ce priveşte strînsa colaborare europeană la nivelul politicii de securitate şi apărare, pe care textul final al constituţiei va trebui s-o stipuleze, Marea Britanie se dovedeşte a fi un impediment. Iar între Polonia şi Marea Britanie a fost stabilit un acord prin care cele două state urmează să-şi sprijine reciproc revendicările. Premierul spaniol Jose Maria Aznar pornind de la compromisul stabilit în privinţa pactului de stabilitate, prin insistenţele Germaniei şi Franţei, compromis în care întrezăreşte pur şi simplu o inducere în eroare a ţărilor mici, îşi simte legitimat efortul de susţinere a modului de distribuire a voturilor, conform acordului de la Nissa. O altă chestiune aflată în litigiu este cea a formulării în textul constituţiei a originilor creştine ale Europei.Spania Polonia şi Italia , pledează pentru această idee, Franţa dimpotrivă, o respinge.In sfîrşit, dacă la mijlocul lunii decembrie constituţia va fi aprobată la summitul Uniunii Europene, ea va trebui ratificată de toate cele 25 de ţări, membre şi viitoare membre ale Uniunii.In multe dintre acestea din urmă va fi necesară organizarea unui referendum iar Gunter Verheugen stie că nici reuşita acestuia nu este un lucru de la sine înţeles.
Pe scurt,. pe miniştri europeni de externe îi aşteaptă mîine la neapole, o grea misiune.
Publicitate