1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Programul guvernului în cele nerostite

Comunicarea noului guvern e marcată pe mai departe de foarte multă prudență și nu este deloc ușor să înțelegi ce și-a propus să facă cu adevărat.

Cineva spunea că, în pofida așteptărilor, premierul Dacian Cioloș comunică foarte bine. În realitate noul premier știe foarte bine nu atât să spună, cât mai curând să nu spună, să sugereze doar, fără să ducă lucrurile la bun sfârșit. Inițial a fost evident că programul de guvernare a fost însăilat în grabă, fiind modificat prin părțile esențiale de câteva ori în două zile, dar, odată guvernul instalat, nu mai putem vorbi de ezitări sau strategii de seducție, ci de prudență. Premierul nu spune decât atât cât e necesar pentru ca proiectul său să-și conserve o înfățișare exclusiv luminoasă.

Reforma administrației, de exemplu, pare să fie partea cea mai importantă a mandatului acestui guvern. Dar în ce va consta ea și cum va fi pusă în practică? Am reținut deocamadată că noul guvern este îngrijorat de creșterea salariilor cu 10%, măsură care nu a fost încă promulgată de președintele Klaus Iohannis. Dar îngrijorarea aceasta a reieșit printre rânduri, nefiind explicit formulată. E posibil ca premierul - ceea ce ar fi perfect de înțeles pentru un guvern de dreapta care își propune ”să susțină capitalul” (v. declarația lui Costin Borc) să spere că președintele nu va promulga această lege, oferindu-i mai mult spațiu de manevră în alcătuirea bugetului.

Prin urmare premierul știe foarte bine să nu spună că e pus în încurcătură de creșterea cheltuielilor cu salariile. Dar ceva tot a spus și anume că ar dori să croiască un buget pe 2016 cu un deficit mai mic de 3%: ”Cel mai mult ce putem noi face cu bugetul este să împingem deficitul până la 3%. Și așa riscăm pe termen lung să avem probleme de credibilitate care riscă să afecteze investițiile în economie (D. Cioloș, Digi24)”.

Dar partea cea importantă, care a rămas nerostită, a fost aceea că reforma administrației nu ar putea evita reducerile de personal. Adică salariile ar crește, dar totodată numărul funcționarilor publici ar scădea. Aceasta este viziunea guvernului așa cum transpare ea din lucrurile nespuse. Prim-ministrul Cioloș a declarat numai că o creștere a salariilor ar trebui însoțită de o depolitizare și o profesionalizare a funcționărimii, iar restul ni-l putem imagina.

Nu știm dacă modul acesta tiptil de a spune este cel mai potrivit. Fără o clară asumare politică, o reformă poate eșua. Rămâne însă de văzut. Uneori o abordare plină de tact și abilă din punct de vedere psihologic poate da rezultate mai bune decât o afirmare categorică.

Un lucru e totuși clar. O reformă a administrației care nu va face concedieri nu își justifică numele și este de înțeles că guvernul ezită să spună acest lucru. Și pentru că cineva trebuia să o spună, a făcut-o exponentul unor mari investitori în România, bancherul olandez, Steven Van Groningen: ”Nu este neapărat o problemă că trebuie mărite salariile, ci că sunt prea mulți angajați în sistemul public și cel mai simplu este să mărim salariile reducând numărul de angajați”. Reprezentantul FMI a spus și el ceva asemănător.

Va îndrăzni oare Guvernul Cioloș să asume un astfel de program? Deocamdată putem ghici ceea ce și-ar dori, poate, să facă, dar nu și ceea ce va intreprinde cu adevărat.