1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Programul BCE de cumpărare a obligaţiunilor publice: întrebări şi răspunsuri

Pe 09.03.2015, BCE a demarat achiziţionarea masivă de obligaţiuni publice. Ce va aduce această măsură şi cine va profita?

Ce va cumpăra BCE mai exact?

Banca Centrală Europeană vizează achiziţionarea de obligaţiuni emise de statele din zona euro şi de instituţii publice precum Banca Europeană de Investiţii sau de instanţe naţionale de creditare a reconstrucţiei şi dezvoltării. Toate acestea primesc bani sub formă de împrumut, cu durată şi dobânzi fixe.

Hârtiile de valoare sunt tranzacţionabile, deci pot fi vândute şi cumpărate liber pe pieţele financiare. BCE nu are voie să finanţeze direct statele din zona euro, ceea ce înseamnă că poate achiziţiona obligaţiunile emise de acestea doar din pieţele secundare, adică de la bănci sau investitori instituţionali.

Dacă există cerere ridicată pentru obligaţiuni, preţurile acestora cresc. Dar pentru că dobânzile sunt fixe, un cost mai mare de achiziţionare înseamnă un randament mai mic pentru investitori. Deja acum randamentele pentru obligaţiunile de stat pe 10 ani sunt foarte scăzute: sub 0,4% pentru obligaţiunile publice germane, de exemplu. Pentru cele spaniole şi italiene, randamentul este de 1,5 procente.

BCE şi băncile naţionale ale ţărilor din zona euro cumpără de regulă obligaţiuni cu durate cuprinse între 2 şi 30 de ani. Achiziţionarea de obligaţiuni emise de un stat euro trebuie să corespundă cotei care îi revine acestuia la capitalizarea BCE. Pentru Germania, aceasta înseamnă 28%.

Obligaţiunile emise de Grecia şi Cipru sunt deocamdată excluse din acest program, cele două ţări trebuie mai întâi să arate că pot implementa reformele economice negociate cu partenerii externi. În plus, BCE nu are voie să cumpere mai mult de o treime din obligaţiunile emise de un stat.

Ce urmăreşte BCE prin această măsură?

BCE vrea să combată astfel prețurile foarte scăzute. Potrivit estimărilor instituției de la Frankfurt pe Main, zona euro va avea anul acesta inflație de 0% iar în ultimele luni s-a înregistrat chiar o inflație negativă. Principala sarcină a BCE este să asigure stabilitatea monetară, obiectiv care presupune o inflație "apropiată, dar mai mică de 2%" pe an.

BCE vrea să se asigure în plus că persoanele fizice și private vor continua să primească credite. Aceasta se obține de regulă micșorând dobânda de politică monetară. Dar aceasta este deja la un nivel extrem de redus (0,05 procente), iar BCE speră acum să obțină un efect similar cumpărând obligațiuni publice.

Când prețurile și cererea pentru obligațiuni cresc, randamentul acestora scade. Prin urmare, "investitorii vor căuta alte forme mai avantajoase de plasament", explică profesorul de Economie din Bonn Keith Kuester, care a lucrat în trecut pentru Federal Reserve și pentru BCE.

Astfel, în loc să-și lase banii în obligațiuni, investitorii ar putea să-i plaseze în economia reală, să finanțeze cu credite firmele sau persoanele fizice. O astfel de abordare ar ajuta și la sprijinirea creșterii economice.

Nu se știe însă dacă măsura va funcționa. Banii suplimentari care ajung astfel în piețe "nu vor spori semnificativ creditarea în numeroase țări din zona euro", se teme Jörg Krämer, economist-șef al Commerzbank. El argumentează că băncile se protejează de riscurile ridicate ale creditării, care ar presupune majorarea cotelor de capital propriu.

Este posibil ca programul BCE să nu aibă niciun efect?

Volumul programului este uriaș. BCE va cheltui 60 de miliarde de euro pe lună pentru cumpărarea de obligațiuni de stat. Până în septembrie 2016, când expiră programul, vor fi cumpărate obligațiuni în valoare de peste 1000 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, inflația ar putea rămâne mai departe sub nivelul dorit. Președintele BCE Mario Draghi a anunțat deja că s-ar putea să decidă prelungirea programului. Economistul Krämer de la Commerzbank spune că în acest caz BCE ar putea chiar să majoreze volumul lunar de obligațiuni cumpărate.

Teoretic, rezervele BCE sunt nelimitate. Mai devreme sau mai târziu, va atinge nivelul de inflație dorit, crede profesorul Kuester: "Se presupune că băncile naționale pot stabiliza rata inflației prin achiziții de obligațiuni cu durate corespunzătoare."

Riscul este ca la sfârșit hârtille de valoare să coste mai puțin decât a plătit BCE pentru ele, avertizează Kuester. "Aceste pierderi ar urma să fie suportate de contribuabili."

Cum va fi influențat cursul euro?

Doar anunțul demarării programului a dus la scăderea euro în raport cu dolarul american. Moneda comună este la cel mai scăzut nivel din 2003 iar analiștii se așteaptă ca achizițiile BCE să ducă la o devalorizare și mai mare a euro.

Scăderea randamentelor obligațiunilor din zona euro i-ar putea determina pe investitori să investească în obligațiuni străine. Commerzbank arată că obligațiunile de stat pe 10 ani emise de SUA sunt în prezent mai profitabile decât cele similare oferite de Portugalia.

"Scăderea cursului de schimb este un efect așteptat", spune Kuester. Pentru exportatorii din zona euro, devalorizarea monedei comune este ca un program de sprijin, pentru că scad costurile de producție și crește competitivitatea mărfurilor europene pe piețele internaționale.

Cum vor fi influențate bursele?

Indicele Dax al bursei de la Frankfurt a crescut deja semnificativ din ianuarie, după anunțarea programului de cumpărare de obligațiuni. A atins între timp noi niveluri record de peste 11.000 de puncte.

Dacă BCE va achiziționa acum masiv obligațiuni, scăzându-le astfel randamentele, acțiunile vor deveni mai atractive. Nu se știe deocamdată cât din toată această dinamică se reflectă deja în prețurile acțiunilor. Nu se știe nici dacă aprecierea masivă a cursurilor nu reprezintă primele semne ale unei prăbușiri.

Analiștii de la Commerzbank sunt însă optimiști. Ei au majorat cu 1000 de puncte previziunile de apreciere pentru Dax în 2015, indice pe care îl văd la sfârșitul anului unde în jurul valorii de 11.800 de puncte.