Prognoză ştiinţifică în agricultură

Cercetători de la Universitatea Tehnică din München ne asigură că în viitor agricultorii vor şti, pe baze ştiinţifice solide, cum va fi recolta în anii următori sau chiar în deceniile următoare. Mai mult: Ei vor putea aprecia diferenţele în creşterea plantelor de cultură de pe un cîmp de la un metru la altul, ceea ce le va permite să folosească cu mare precizie seminţele, îngrăşămintele, substanţele pentru protecţia plantelor sau irigările. La rîndul ei, o astfel de exploatare diferenţiată va scade atît costurile, cît şi poluarea mediului.

Prognoza va fi posibilă datorită măsurării temperaturii plantelor, care va furniza informaţii directe despre calitatea solului. Ca şi la om, “febra” arată că unei plante îi merge prost. Ea se încălzeşte, întrucît transpiră puţin, ne fiind suficient alimentată cu apă. Dacă explicaţia nu este o cantitate redusă de precipitaţii, înseamnă că solul este de vină. De exemplu, un sol nisipos nu păstrează apa. Consecinţa este că planta preia prea puţine substanţe hrănitoare, creşterea este încetinită, la cereale boabele rămîn mai mici. Îngrăşămintele nu rezolvă prea mult pe un sol prost, ele sunt spălate de apă.

Studiile specialiştilor bavarezi au arătat că recolta depinde direct de temperatura vegetaţiei. Cerealele cu o temperatură medie de 22° au dat o recoltă de 10 tone la ha, recolta celor răcite la 16° a atins şi 47 de tone la ha. Pe de altă parte, o cantitate dublă de apă reţinută în sol a dus la dublarea biomasei şi, ca urmare, a cantităţii de boabe la cereale. Cercetătorii din München au observat fenomenele timp de 6 ani pe cîteva mii de ha cultivate în apropiere de Dessau.

Măsurarea temperaturii vegetaţiei se face din avion. Sensori realizaţi la Universitatea Tehnică din Braunschweig înregistrează radiaţia termică a cîmpului cultivat, variaţia putînd fi măsurată la distanţe de 40 cm. La distanţe atît de mici pot fi înregistrate diferenţe de temperatură de pînă la 10°. Or, prin exploatarea macanizată pe suprafeţe mari, sunt împrăştiate uniform aceleaşi cantităţi de seminţe, de îngrăşăminte şi de produse fito-sanitare. O mare risipă! – constată autorii studiului. La hectar sunt folosite cu 15 pînă la 30 kg îngrăşăminte azotoase prea mult.

“Precision Farming” se poate sprijini astăzi pe tractoare moderne, care distribuie seminţele şi îngrăşămintele automatizat cu precizie de 2 cm. Ele vor fi dirijate în viitor prin sistemul de poziţionare prin satelit GPS, conform hărţilor de temperatură a vegetaţiei. O dozare corectă duce nu numai la scăderea costurilor, ci şi la creşterea recoltei. De exemplu, pe un sol nefavorabil, o cantitate mai mică de seminţe poate fi mai profitabilă: încolţesc plante mai puţine, dar mai bune, întrucît scade concurenţa pentru apă şi substanţe hrănitoare.

Preocuparea imediată a specialiştilor germani este scăderea costurilor pentru măsurarea temperaturii şi pentru analiza datelor. Cooperarea cu diferite firme este deja în proiect. În cîţiva ani, orice gospodărie ţărănească va avea la dispoziţie hărţile termice ale ogoarelor. Şi, întrucît condiţiile solului se modifică foarte încet, rezultatele analizei pot fi valabile timp de decenii.