1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Profitabila muncă la negru

Problema muncii la negru a început să aibă dimensiuni alarmante – crede UE, motiv pentru care Comisia intenţionează să ia măsuri. Care sunt acestea?

default

Femeie dereticînd în baia unei case din Stuttgart. Germania a înăsprit în mai multe rînduri legislaţia pedepsind munca la negru

Că e vorba de femeia de serviciu, de un tîmplar sau de un grădinar – dacă vrei să faci economii îţi angajezi muncitori la negru. Demersul , ce-i drept ilegal, fiindcă reprezintă o evaziune fiscală, are avantajul de a fi ieftin.

Mult mai ieftin – pentru comanditarii unor astfel de servicii – mult mai scump în schimb pentru stat.

EU Kommission Sozialkommissar Vladimir Spidla

Vladimir Spidla, comisar european pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Şanse Egale

In vară, comisarul european de resort, Vladimir Spidla, stîrnise iritare la Berlin, întrucît găsise că oficialităţile germane efectuează controale prea severe pentru depistarea muncitorilor la negru.

Or, mai nou, Spidla a prezentat el însuşi, la 24 octombrie, un raport potrivit căruia UE a ajuns să fie o mare piaţă a muncii ilegale. Potrivit sondajelor, 11 la sută din cetăţenii comunităţii au admis, la adăpostul anonimităţii, că au profitat anul trecut de pe urma serviciilor celor ce lucrează la negru – alte 5 procente recunoscînd că au prestat asemenea munci.

In mod suprinzător, conform aceloraşi sondaje, numărul celor care şi-au asumat aceste activităţi e net mai mare în ţările scandinave şi în cea de jos, decît în celelalte state ale continentului. Dar e foarte posibil ca oamenii din aceste regiuni să fie pur şi simplu mai oneşti decît ceilalţi. In fapt, în estul şi sudul Europei se munceşte de trei ori mai mult la negru, decît în restul ei, Germania situîndu-se undeva la mijloc.

Munca la negru se prestează în special în casele particulare şi în construcţii, de către bărbaţi, mai degrabă decît de femei, de către tineri, mai degrabă decît de bătrîni, de către liber-profesionişti mai degrabă decît de salariaţii angajaţi la stat.

E greu de estimat ce pagube produce această muncă bugetelor publice. Se apreciază că economia paralelă ar avea de pildă un volum echivalînd cu 15 la sută din produsul intern brut – ceea ce depăşeşte net estimărilre statisticienilor europeni. Potrivit lor, e vorba doar de 4,5 procente din PIB.

E însă clar că munca la negru produce pagube serioase, că subminează sistemele sociale şi că favorizează dumpingul salarial.

Spre a o contracara, comisarul european propune între altele introducerea unor salarii minime pe economie cît de cît adecvate. Marea Britanie ar fi demosntrat că acest instrument e profitabil, a spus Vladimir Spidla. Conform Comisiei, mijlocul cel mai eficient la care ar trebui recurs este însă reducerea impozitelor pe venit şi a birocraţiei administrative.

Esenţa fenomenului rezidă în faptul că în UE munca e prea scumpă, întrucît e prea de tot împovărată fiscal. In plus, comisia recomandă ameliorarea cooperării dintre diversele oficii financiare, sociale şi de muncă, precum şi – mai ales - eliminarea barierelor discriminatorii impuse muncitorilor din estul Europei. Fiindcă aceste obstacole i-au obligat pur şi simplu pe esteuropeni să caute să lucreze ilegal.