1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Procesul lui Radovan Karadzic a fost reluat

Pe 1 martie a fost reluat la Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război în fosta Iugoslavie, procesul împotriva fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic.

default

În octombrie 2009, Radovan Karadzic a boicotat primele audieri şi a cerut amânarea procesului, afirmând că nu a avut suficient timp la dispoziţie pentru a-şi pune la punct apărarea.

Împotriva fostului lider politic al sârbilor bosniaci au fost emise 11 capete de acuzare pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, comise în timpul războiului din Bosnia în perioada 1992-1995. Arestat în iulie 2008 la Belgrad, la 13 ani de la inculparea sa de către Tribunalul Penal Internaţional. Conform juraţilor, Radovan Karadzic riscă pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.

Tragedie la Srebrenica

Iugoslavia se afla deja în colaps, iar Croaţia era măcinată de lupte grele când la tribuna parlamentului din Bosnia-Herţegovina şi-a făcut apariţia liderul sârbilor bosniaci. Ameninţările proferate atunci de Karadzic s-au îndreptat împotriva musulmanilor bosniaci şi a croaţilor bosniaci.

"Ţineţi cont că aţi putea transforma Bosnia-Herţegovina într-un iad, ceea ce ar putea duce la dispariţia populaţiei musulmane. Dacă va avea loc un război, musulmanii nu se vor putea apăra", spunea Radovan Karadzic.

La scurt timp după aceste declaraţii, în Europa izbucnea cel mai sângeros război de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Mai bine de 110 000 de persoane au murit şi peste 1 milion de oameni au fost temporar deportaţi. Trei ani şi jumătate au încercat sârbii să dea gata capitala Sarajevo cu ajutorul grenadelor şi a lunetiştilor. Localitatea Srebreniţa a fost scena unei adevărate tragedii. Aici au fost executaţi aproape 8 000 de bosniaci. S-a vorbit de asemenea şi despre existenţa unor adevărate lagăre de concentrare în care multe femei au fost violate, iar bărbaţii omorâţi în bătaie.

Masacrul din Srebreniţa, în cursul căruia peste 7.000 de tineri şi bărbaţi musulmani au fost executaţi în iulie 1995, reprezintă punctul central al actului de acuzare, alături de cele privitoare la atacurile şi bombardamentele asupra capitalei Sarajevo.

Supravieţuitor

Radovan Karadzici, care dorea, împreună cu aliatul său, fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, să formeze "Serbia Mare" în care să includă peste 60% din teritoriul Bosniei, este, de asemenea, acuzat de uciderea a sute de civili pe străzi, în case sau tabere de prizonieri din 19 regiuni bosniace.

Murat Tahirovic, fost soldat în armata bosniacă, este unul dintre supravieţuitori.

"Am fost grav rănit la piept şi în zona abdominală. Cei care m-au torturat au înfipt în rănile mele un baston de poliţie. Am fost lovit şi mi-au fost sparţi mai mulţi dinţi. M-au jignit, torturat psihic şi nu mi-au dat voie să merg la toaletă. De spălat oricum nu te puteai spăla", spune Tahirovic.

Fostul militar bosniac a fost prins de sârbi şi dus dus într-un lagăr amplasat în apropierea graniţei cu Croaţia, fiind eliberat după două luni. Tahirovic acuză şi astăzi dureri fizice din cauza bătăilor primite şi spune că imaginile acelor zile încă îl mai urmăresc. Radovan Karadzic, un apropiat al fostului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, spune că "nu a planificat, nu a incitat la comiterea, sau ordonat, sprijinit şi încurajat" crimele pentru care este acuzat.

Din celula sa din centrul de detenţie Scheveningen, de lângă Haga, el îşi pregăteşte activ procesul. În 15 luni, Karadzic a depus peste 250 de moţiuni şi a cerut amânarea procesului său. De asemenea, fostul lider politic a solicitat comunităţii internaţionale documente confidenţiale despre livrările de arme către inamicii săi.

Autor: Filip Slavkovici / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder