Procesul Djindjic: Serbia se înfruntă cu propria istorie contemporană

Dreptate postumă premierului asasinat - acesta este obiectivul instanţei. O dreptate căutată din chiar ziua asasinării. Ancheta a început imediat după incidentul din 12 martie 2003 şi în primele săptămîni aveau să fie interogaţi ceva mai mult de 10.000 de suspecţi şi martori. Majoritatea fuseseră, în prealabil, încarceraţi. Desigur, uneori s-au făcut auzite glasuri reclamînd încălcări ale drepturilor civile. Belgradul a avut, în tot acest răstimp de nouă luni, circumstanţe atenuante: pornise adevăratul război împotriva mafiei. Iar un război în care adversarul nu respectă regulile confruntării senioriale nu poate fi purtat decît recurgînd la un arsenal identic.

Acum, după ce timpul s-a aşternut peste tragicul atentat, este limpede că o lovitură pe care statul încearcă să o dea unui sistem interlop cu tradiţii şi bine închegat nu are şanse de succes cît timp el, statul, este slab. Zoran Djindjic, premierul asasinat în martie, alesese să ridice Serbia prin instrumentele democraţiei. Nu trebuie să cădem pradă principiului "despre morţi numai de bine". Djindjic avea şi el păcatele sale care, probabil, l-au făcut mai vulnerabil în faţa adversarilor din subterane. Însă Djindjic a preluat o Serbie militarizată de un regim - cel al lui Slobodan Miloşevici - care plasase în poziţii cheie oameni periculoşi, personaje lipsite de orice fel de scrupule şi care, pentru privilegiile acumulate de-a lungul ultimului deceniu şi jumătate, ar fi fost capabili să lupte cu orice mijloace. Şi - procesul început luni reprezintă dovada - chiar au făcut-o!

Acţiunea demarată luni este, însă, un pas mic pe calea elucidării misterelor ce planează în jurul asasinării primului democrat urcat, după decenii, în fruntea ierarhiei politice de la Belgrad. Cît timp presupusul personaj-cheie al întregii afaceri - temutul Milorad Lukovic Legija, şeful mafiotului "Clan Zemun", executorul lichidării premierului - se află în continuare în libertate nu se pot da răspunsuri complete la întrebările fundamentale: cui i-a servit dispariţia lui Djindjic. Sau, mai detaliat: cine a operat, de fapt şi cine a finanţat actul criminal.

După ce primul fir de lumină va cădea asupra cazului Djindjic, greul de abia va începe. Serbia trebuie să elucideze nu puţinele crime politice din anii de pe urmă. Şi să facă ordine într-un sistem controlat, încă, de profitorii de război.