1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Procesul Bologna - bilanţ la 10 ani

La sfârşitul anilor 90 cele mai puternice state-membre ale Uniunii Europene şi-au unit puterile în încercarea de a realiza un spaţiu unitar european al învaţământului superior.

default

Procesul Bologna, cum a fost numit proiectul, ar fi trebuit să uşureze viaţa studenţilor. Printre obiectivele stabilite se numără adoptarea unui sistem de învăţământ împărţit în două cicluri: studii universitare de licenţă, aşa-numitul Bachelor, urmat de studiile post-licenţă: master, şi doctorat.

Un alt punct important în agenda de la Bologna a fost promovarea mobilităţii studenţilor, sprijinită de stabilirea unui sistem de credite (precum sistemul ECTS), pentru ca notele studenţilor să poată fi recunoscute şi echivalate la nivel european.

Însă, odată cu Declaraţia de la Bologna, s-au înnmulţit şi plângerile. Profesorii şi studenţii critică unele materii pe care le consideră inutile şi se tem că şase semestre sunt insuficiente pentru încheierea cu success a Bachelor-ului. Studenţii se simt presaţi de aşteptările mult prea mari.

Aceste nemulţumiri umbresc aniversarea a 10 ani de la semnarea Declaraţiei, iar ceea ce trebuia de fapt sa fie o uriaşă petrecere, s-a transformat în două zile de cugetare: săptămâna aceasta, miniştrii europeni ai învăţământului s-au întâlnit la Viena şi Budapesta pentru a discuta pe larg deficitele Procesului Bologna şi pentru a găsi soluţii imediate.

Multe organizaţii studenteşti şi-au anunţat de asemenea participarea la acest însemnat eveniment şi nu vor ezita să îşi exprime nemulţumirile cu voce tare:

"Noi , studen ţ ii vrem ca distin ş i i mini şt rii s ă recunoasc ă faptul că au dat-o in bar ă", spune Sigrid Maurer, preşedinta Sindicatului studenţesc austriac.

Demo gegen Konferenz zum Bologna Prozess

Proteste studenţeşti faţă de Procesul Bologna

Cu precădere aspectele sociale, dar şi faptul că studiul a devenit pentru mulţi inaccesibil, nu doar din punct de vedere financiar au fost neglijate:

" Aceste lucruri trebuie discutate si îmbunătăţite. Bologna î nseamn ă mult mai mult dec â t î mp ă r ţ irea sistemului de î nv ăţă m â nt î n bachelor, master ş i doctorat", declară aceeaşi Sigrid Maurer.

Un lucru pozitiv este faptul că miniştrii nu au tratat cu indiferenţă criticile emise în ultimele luni. În ciuda obstacolelor, nu există totuşi cale de intorcere: Bologna rămâne în picioare, miniştrii trebuie să găsescă o cale de a o îmbunătăţi. Iar studenţii pot lua parte la acest îndelung proces, după cum a declarat Annette Schavan, ministrul german de Educaţie, în prima seară a întâlnirii după 10 ani.

"Studen ţ ii ne pot ajuta s ă concretiz ă m reforma. Ziua de azi este şi un prilej de munc ă , nu doar de s ă rb ă toare."

Până nu se vor vedea rezultate concrete, nemulţumirile nu vor înceta, iar protestele vor umbri în continuare succesul Declaraţiei de la Bologna.

Ca un răspuns la conflictele repetate din ultima vreme, Annette Schavan a convocat o întâlnire extraordinară în luna mai la Berlin. Ce va aduce această conferinţă rămâne de văzut. Un lucru este sigur: studenţii nu vor fi reduşi la tacere:

"Ne vo m face auzi ţi î n Viena", promite Sigrid Maurer, preşendita Sindicatului studenţesc din Austria.

Conform planului întocmit în 1999, Europa ar fi trebuit să serbeze succesul reformei la 10 ani după semnarea Declaraţiei de la Bologna. Între timp, un lucru devine tot mai clar: va trebui să mai treacă încă pe atât de mult timp pentru ca obiectivele iniţiale să fie atinse. Deocamdată, jubileul Bolognei nu face decât să ne pună pe gânduri.

Autor: Georgiana Macovei
Redactor: Ovidiu Suciu