1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Procese de corupţie blocate

Comisia Europeană pregăteşte un raport destul de sever privitor la întîrzierea reformei judiciare din România. La Bucureşti, tot mai multe procese de corupţie la nivel înalt sînt suspendate.

default

Cazurile sunt trimise la Curtea Constituţională, sub pretextul încălcării drepturilor omului.

Subiectul principal de contestaţie este modul în care au fost făcute interceptările convorbirilor. Multe din cazurile de corupţie la nivel înalt s-au bazat pe interceptarea unor convorbiri autoincriminatoare.

Unele dintre acestea au fost parţial publicate şi au părut să fie, cel puţin la prima vedere, foarte elocvente. Dar, în mod invariabil, inculpaţii au invocat drepturile lor constituţionale.

Un caz de anvergură, întrucît îi priveşte chiar pe unii dintre magistraţii care au deţinut cele mai înalte poziţii în sistemul judiciar, este acela al fraudării concursului pentru funcţiile de conducere în parchete şi care se bazează la rîndul lui pe interceptarea convorbirilor.

În acest proces sînt judecaţi fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă, alţi patru magistraţi şi un notar. Ei au cerut Instanţei supreme să suspende procesul, deoarece, în opinia lor, interceptarea convorbirilor a fost ilegală.

Fundamentul acestei argumentaţii este dreptul constituţional la protecţia vieţii private, dar întrucît există o legislaţie derogatorie (atît la nivel naţional cît şi la nivel european), atunci este atacată forma legală în care au fost realizate ascultările. În cazul acesta DNA este acuzat că ar fi utilizat o tehnică de ascultare pe care nu ar avea dreptul să o utilizeze.

Dar evenimentul este că Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a admis marţi excepţiile invocate (articolelor 91, indice 1 pînă la 91, indice 6, din CPP care ar contraveni legii fundamentale, dar şi cea a articolului 6 din Legea de organizare şi funcţionare a DNA), deşi putea foarte bine să nu o facă.

Am remarcat, de altfel, în ultima vreme o receptivitate ieşită din comun a unor judecători pentru acest tip de intervenţie, urmarea fiind că extrem de multe procese au ajuns să fie tranşate la Curtea Constituţională.

Este posibil ca şi procesul foştilor miniştri Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan să fie suspendat cu o motivaţie aproape identică. (Avocatul apărării a contestat la rîndul său dispoziţiile articolului 91 indice 1 din CPP, care se referă la modalitatea interceptărilor telefonice).

Toate aceste demersuri profită, în mod nefiresc, de o mare îngrijorare publică, care a fost creată de punerea recentă în aplicare a unei norme europene. Este vorba de stocarea datelor referitoare la telecomunicaţii (telefon, fax, internet) în aşa fel încît ele să fie, în anumite condiţii, disponibile pentru procurori sau servicii secrete.

Subiectul a fost însă exploatat abil de cei care aveau motive serioase să se teamă, provocînd o veritabilă isterie mediatică pe tema «ascultării telefoanelor».

Este grăitor de exemplu că exact aceeaşi politicieni care s-au distins prin protecţia acordată unui Adrian Năstase au combătut energic noua legislaţie, anunţînd, catastrofic, instaurarea unui «stat poliţienesc».

Or, într-o asemenea ambianţă publică în care drepturile omului sînt abuziv invocate, există riscul ca tot mai mulţi acuzaţi de corupţie să fie pur şi simplu inocentaţi.