1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Proceduri noi în criza refugiaților

Există în Germania 770.000 de cereri de azil neprelucrate. Cum va putea fi soluționat vreodată acest munte de acte? Autoritățile au acum un plan curajos, prin care să rezolve totul mai rapid.

Criza refugiaților în Germania se traduce și prin faptul că fiecare refugiat este obligat să depună o cerere, dar uneori nu poate sau este silit să aștepte o anumită decizie. Din această cauză, sute de mii de refugiați stau acum la o coadă imaginară. Cu alte cuvinte, criza refugiaților este și o problemă birocratică.

La această coadă se află în momentul de față aproximativ 770.000 oameni, preconizează Frank-Jürgen Weise, șeful Biroului Național pentru Migrație și Refugiați (BAMF). Acesta crede că dosarele a 370.000 de persoane nu au fost încă rezolvate, iar 300.000 până la 400.000 de refugiați se află în țară, fără să fi fost înregistrați. Weise a adăugat că nu se poate determina numărul exact al celor neînregistrați. Unii ar putea fi trecuți pe liste de mai multe ori, alții s-ar putea să fi plecat deja din țară, iar alții să nu fie înregistrați deloc. Trebuie să se pună capăt acestei situații „inacceptabile“, e de părere Weise.

În primul rând, mai mult personal

Până la jumătatea anului, personalul BAMF va fi dublat. La finele lui 2015 lucrau acolo 3.500 de angajați. La jumătatea lui 2016 vor fi 6.300 de posturi, la care se adaugă 1.000 de specialiști de la alte instituții. Cei mai importanți vor fi așa-numiții „agenți de decizie“: aceștia hotărăsc dacă cineva poate sau nu să rămână în Germania. La începutul anului 2015, erau 360 de agenți de decizie. La sfârșitul anului trecut, 1.000. Iar în vara lui 2016 vor fi 1.700. Și numărul dosarelor rezolvate a crescut de la 600 la 2.000 pe zi, la finele lui 2015. Țelul este să se rezolve 6.000 de dosare pe zi. În acest fel vor putea fi soluționate între 1,1 și 1,2 milioane de cazuri.

Acest plan se bazează pe preconizările BAMF, conform cărora în 2016 vor sosi, în Germania, 500.000 de noi refugiați. Dacă vor fi mai mulți, guvernul va trebui să aloce fonduri suplimentare pentru personal. În caz contrar, se va confrunta cu un nou munte de ”hârțoage”, spune Weise.

Totul într-un singur loc

Hans-Jürgen Weise

Hans-Jürgen Weise

Pe lângă întărirea personalului, procedurile acordării de azil se vor desfășura cu totul altfel decât până acum: deja de la graniță, refugiații vor fi trimiși în centrele de primire. Fiecare land federal va avea cel puțin un astfel de centru, iar la nivel național vor fi 20. Acolo vor fi înregistrate datele personale ale refugiaților. În plus, poliția va verifica dacă refugiații sunt fără cazier și dacă actele de identitate sunt reale. Refugiații vor avea parte și de analize medicale. Dacă totul este în regulă, oamenii primesc un ”certificat de sosire”. Pot beneficia de cazare, masă și alte ajutoare numai în condițiile în care au acest document. Tot în aceste centre de primire vor fi depuse cererile pentru azil.

Cât de mult trebuie să stea cineva într-un centru de primire, depinde de țara de proveniență. Asupra cererilor venite din partea refugiaților cu perspectivă de a rămâne, cum ar fi de pildă cetățenii sirieni, ar trebui să se decidă în decurs de 48 de ore, după care oamenii pot fi repartizați în centrele regionale. Dacă cererea de azil are puține șanse de reușită, pentru că persoana vine, de pildă, din Albania, adică dintr-o țară considerată sigură, aceasta va fi trimisă în așa-numita zonă de așteptare. Și trebuie să rămână acolo până când se va lua o decizie. De aici, persoana ar urma să fie trimisă înapoi în țară.

La fel se va întâmpla cu așa-numitele cazuri ”Dublin”. Până la redistribuirea într-un alt stat UE, solicitantul de azil va trebui să rămână în zona de așteptare. Pentru cazurile mai complicate, solicitantul de azil va fi mutat în centrele de primire deja existente la nivel de land, acolo unde îi va fi prelucrat dosarul.

Decizie în 48 de ore

Această procedură a fost deja testată în câteva orașe, urmând să fie aplicată în toată țara. În politica germană s-a discutat luni la rând cum ar putea fi îmbunătățit sistemul. Acum, lucrurile arată cu totul altfel. Totuși, există încă semne de întrebare, de pildă legate de zonele de așteptare: vor fi acestea mai degrabă ”zone de arest”?

Și procedura prelucrării dosarelor de azil va fi modernizată. De acum înainte, translatorul nu va mai trebui să se afle la fața locului, pentru că totul se va desfășura video. O altă noutate este că în timpul prelucrării dosarului, se va realiza un mic curriculum vitae al persoanei, care va fi transferat la Agenția locală a Forțelor de Muncă. Aici se vede că Weise își ia în serios dubla funcție: el este și șeful Agenției Forțelor de Muncă. Atribuția, primită de Weise de la guvernul federal, a fost să apropie aceste două instituții, astfel încât refugiații să se poată integra cît mai repede pe piața muncii.

Dacă totul funcționează conform planului, soluționarea cererilor de azil ar trebui să meargă mai rapid. Cazurile clare, cum ar fi, de pildă, cele ale refugiaților din Albania sau Siria, vor fi soluționate în câteva zile. Cererile noi, în trei luni, iar cele vechi, mai complexe, în termen de cinci luni.