1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Probleme de credibilitate

Între un atentat asupra unui ziar bulgăresc şi campania preşedintelui ucrainean Ianucovici împotriva judecătorilor care nu se înregimentează în mafia puterii aflăm, în FAZ, şi de valul de arestări de vameşi din România.

default

„Autorităţile române au trecut la acţiune împotriva corupţiei din vămi”, scrie ziarul din Frankfurt, descriind raziile de la frontierele dintre România, Moldova, Ucraina şi Serbia. Aflăm şi de acuzaţiile la adresa suspendatului şef al vămii care ar fi fost uns cu „suma de 130.000 de euro” spre a-i ceda o funcţie rentabilă Nicoletei Dobrescu, ajunsă astfel într-o funcţie de conducere la vama de la graniţa ucraineană.

Ziarul conservator german consemnează că investigatorii cercetează şi eventualitatea ca PDL să fi profitat de banii proveniţi din contrabandă şi semnalează declaraţiile şi speranţele exprimate de Traian Băsescu.

Preşedintele a reliefat că ancheta a fost demarată pe baza unui raport al SRI şi că nădăjduieşte că vor fi traşi la răspundere şi oamenii politici responsabili. În final ziarul din Frankfurt oferă o informaţie interpretabilă. În ziar citim: „După ce a negat până acum că arestările au de-a face cu aderarea României la Schengen şi corupţia, ministrul de externe Baconschi a calificat arestările drept un semnal pozitiv la adresa guvernelor europene”.

Subiectul e tratat mai pe larg de ziarul elveţian NZZ, care afirmă că operaţiunea anticorupţie fusese pregătită timp de luni de zile înainte de a fi declanşată. Cotidianul reia şi acuzele mutuale cu care se tratează autorităţile, pe de o parte, şi sindicatul poliţiei şi vameşilor, Pro-lex, pe de alta. In final, ziarul afirmă că, dacă prin aceste arestări România a urmărit să-şi amelioreze prestigiul extern, „demonstrându-şi calitatea de partener de încredere al statelor Schengen” ar fi bine „ ca aceste acţiuni să nu se împotmolească înainte de a se solda cu condamnări”. În context e citat site-ul Hotnews şi semnalată singura condamnare la care s-a ajuns, dintr-un total de 13 dosare deschise din 2008 încoace, anul în care România a început să pregătească aderarea la Schengen.

Egiptul rămâne capul de afiş al editorialelor occidentale. Analiştii se întrec care mai de care în proorociri, analize şi presupuneri pe marginea sibilinicelor declaraţii ale preşedintelui Mubarak. Indignate de persistenţa lui la putere se arată varii ziare apusene care au strălucit decenii la rând prin absenţa oricărui articol critic la adresa autoritarului regim de la Cairo.

Ziare care nici acum nu se prea înghesuie să publice articole de condamnare a unor tiranii odioase, precum cea iraniană şi cea siriană, mult mai dure şi mai sângeroase decât executivul egiptean, se arată cu totul neîngăduitoare faţă de concesiile cu bucata făcute de Mubarak.

Concesii, prin care preşedintele încearcă să-i împace pe protestatari amânând inevitabila scadenţă.

Corriere de la Sera semnalează „previzibila dezamăgire a administraţiei Obama" în legătură cu menţinerea la putere a lui Mubarak şi „bucuria israelienilor", care văd în preşedinte şi în adjunctul său, Omar Suleiman, ultimul bastion capabil să ţină piept asaltului islamiştilor extremişti. Ziarul milanez consideră că „aparatul regimului egiptean e intact, în vreme ce militarii sunt divizaţi". La Stampa din Torino scoate în evidenţă „palma încasată de Obama" din partea unui preşedinte egiptean care apreciază mai mult susţinerea Arabiei Saudite decât criticile americane.

Tagesspiegel ştie şi care e mobilul saudit pentru susţinerea lui Mubarak. La Riad avertismentele regelui împotriva presiunilor americane „sunt expresia unui pur instinct de conservare. Fiindcă dacă pică Mubarak e în primejdie Abdullah. În Orientul Apropiat dominoul nu-i un joc, ci o aventură fatală", scrie, textual, ziarul berlinez.

„Din două una. Americanii ori au evaluat greşit situaţia din Egipt, ori notează şi De Volkskrant de la Amsterdam, SUA şi-au supraapreciat influenţa pe care o exercită asupra conducerii politice şi militare a Egiptului".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder