Problema romilor - clişee şi prejudecăţi

În amplul ei articol, Monica Rüthers, profesor pentru istorie esteuropeană la universitatea din Hamburg, arată, făcând o incursiune în istoria etniei romilor, că teza potrivit căreia romii ar reprezenta prin mobilitatea lor extremă însăşi esenţa noii Europe, e un clişeu". Această convingere răspândită e infirmată de faptul că, explică autoarea, deja de mai multe generaţii, 95 la sută din romi sunt sedentari. Monica Rüthers crede că problemele actuale legate de romi sunt o consecinţă a erei realismului socialist din răsăritul Europei.

Dezbeterile intense declanşate de expulzarea în masă a romilor din Franţa s-au concentrat, după cum citim în Neue Zürcher Zeitung, pe două supoziţii diferite. Pe de o parte, observatorii occidentali din statele înstărite consideră că rasismul ancestral din ţările de la marginea Europei reprezintă cauza migraţiei romilor. Pe de alta, în ţările de origine ale romilor, domneşte convingerea, şi anume la mai toate nivelele societăţii, că romii nu sunt capabili şi nici dornici să se integreze.

Acelaşi cotidian din Zürich îşi informează cititorii asupra situaţiei politice şi economice din România în contextul discursului rostit recent de preşedintele Traian Băsescu, menit a sprijini planul de austeritate adoptat de guvernul Boc.

Frankfurter Neue Presse

revine asupra cazului Pastior, redând câteva din declaraţiile făcute de scriitorul german Richard Wagner, cu privire la deconspirarea poetului sibian, Oskar Pastior, ca informator al Securităţii. Richard Wagner, originar din Banat, fostul soţ al Hertei Müller, care a făcut parte din acelaşi cerc de prieteni în care se afla şi Pastior, spune că nu are înţelegere pentru faptul că poetul a acceptat să colaboreze cu poliţia politică. Şi tăcerea lui Pastior până la dispariţia sa în 2006 îi e de neînţeles.

Süddeutsche Zeitung

îşi opreşte atenţia asupra eforturilor Germaniei de a obţine un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, intensificate în ultimele zile prin declaraţiile făcute la sediul Naţiunilor Unite de la New York, pe rând, de cancelara Angela Merkel şi de şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. Ziarul münchenez avertizează că dacă Germania ar obţine cândva statutul de membru permanent, aşa cum îşi doreşte de fapt, "atunci va trebui să se implice mai mult decât până acum în misiunile militare şi poliţieneşti ale ONU. Cine vrea să se bucure de un plus de influenţă, trebuie să nu treacă sub tăcere acest amănunt nici în propria ţară."

Referitor la dezbaterile aprinse declanşate în ultima vreme înainte de toate de controversata carte a lui Thilo Sarrazin, "Germania se autodesfiinţează", iar mai apoi de rezultatul unui studiu dat publicităţii de ministrul federal de Interne, Thomas de Mezière, potrivit căruia 15 la sută dintre imigranţii care trăeisc în Germania nu vor să se integreze, taz e de părere că "nu imigranţii, ci responsabilii politici au împiedicat timp de decenii o politică eficientă vizând integrarea străinilor în societatea germană". Că oamenii politici spun ceea ce vrea să audă electoratul este, în opinia ziarului berlinez, "firesc în vremuri marcate de profunde schimbări economice şi sociale".

Autor: Medana Weident
Redactor: Ioachim Alexandru