1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Problema romilor şi dificultatea sincerităţii

Ministrul francez de Interne Manuel Valls a anunţat că îl va însoţi pe ministrul pentru Afaceri Europene Bernard Cazeneuve în vizita pe care o va desfăşură în România în luna septembrie.

Manuel Valls

Manuel Valls

Ministrul francez de Interne este preocupat cu precădere de situaţia romilor. Coincidenţa face ca în cursul zilei de luni, 27 august, la Evry, unde Manuel Valls a fost primar înainte de a deveni membru al guvernului, să fie desfiinţată, în urma unei acţiuni în justiţie a proprietarului terenului, o tabără unde trăiau 72 de romi.

Manuel Valls a manifestat însă de la instalarea sa o atitudine foarte exigentă faţă de acest subiect atrăgându-şi criticile aspre ale asociaţiilor pentru drepturile omului şi ale unei părţi a stângii politice. Comisia Europeană s-a plasat la rândul ei pe poziţii dezaprobatoare. “Taberele ilegale pun serioase probleme legale pentru autorităţile naţionale, dar cu toate acestea, a declarat Viviane Reding, îndepărtarea romilor nu reprezintă o soluţie, fiind doar o politică pe termen scurt, fără efecte durabile. Ar trebui să se pună accentul pe integrarea ecocomică şi socială a romilor”. “Comisia Europeană" - a mai spus comisarul însărcinat cu afaceri interne - aşteaptă de la Franţa “măsuri concrete şi finanţări precise”.

Primul ministru al Franţei, Jean-Marc Ayrault, s-a arătat receptiv la aceste solicitări anunţând că este favorabil unei îmblânziri a măsurilor de restricţionare a accesului pe piaţa muncii a resortisanţilor din România şi Bulgaria, de unde provine marea majoritate a romilor. Este, se pare, pentru prima dată când autorităţile franceze recunosc, implicit, că restricţiile de pe piaţa muncii au la origine şi o teamă faţă de migraţia romilor.

Dar deşi guvernul francez a anunţat că va căuta soluţii durabile, nu se împacă cu gândul că autorităţile de la Bucureşti nu depun, aparent, nici un efort pentru integrarea propriilor cetăţeni romi. De aceea ministrul de Interne Manuel Valls va sosi la Bucureşti, unde potrivit Mediafax va căuta să afle cauzele acestei situaţii: “Vreau să înţeleg, a spus el referindu-se deopotrivă la România şi Bulgaria, de ce nu sunt desfăşurate politici de inserţie puternice în aceste ţări”.

Răspunsul nu va fi uşor de găsit. Autorităţile române au oferit în ultimii ani anumite explicaţii, arătând că anumite măsuri de integrare spocială ar pretinde deopotrivă o atitudine coercitivă, în principiu greu de admis, dar nu există informaţii concludente că ar fi încercat totuşi să facă ceva pe scară largă. În mediile politice româneşti domină ideea că romii nu sunt o problemă naţională, ci, mai cu seamă, europeană şi, prin urmare, că ar reveni mai ales ţărilor gazdă să facă eforturi de inserţie socială. Este o concepţie împărtăşită, deopotrivă, de stânga şi de dreapta politică. De altfel a fost vizibil că deputaţii europeni din România au fost cu toţii de acord, indiferent de grupul din care proveneau, că ar fi nevoie de o politică europeană coordonată în ce priveşte situaţia romilor. Încetul cu încetul şi ţările occidentale înţeleg că este nevoie de aşa ceva, dar nu acceptă totuşi ca tocmai ţările de origine ale acestor migranţi să depună cele mai mici eforturi.

Nimeni nu va recunoaşte la Bucureşti că nu se interesează cu adevărat de problematica romilor, dar se poate remarca dominaţia unei perspective etniciste asupra societăţii, care implică un dezinteres egoist faţă de situaţia acestei minorităţi problematice. Etnicismul acesta străbate chiar şi acolo unde te-ai aştepta mai puţin. De exemplu, un reprezentant cunoscut al Fundaţiei Creştin Democrate, Adrian Papahagi scria în luna februarie a acestui an, cu referire la scăderea demografică înregistrată de ultimul recensământ, că asistăm la “cronica unei sinucideri etnice anunţate”. El avertiza totodată că “în păturile pauperizate ale României, inclusiv în rândurile minorităţii ţigăneşti, avem o natalitate mai mare decât în clasa medie şi relativ prosperă.” (vezi art. “În toiul iernii vrajbei noastre se instalează şi iarna demografică” de pe site-ul Fundaţiei Creştin Democrate).

Consecinţa acestor îngrijorări, larg împărtăşite, este că în România migraţia romilor a fost percepută mai curând ca fenomen pozitiv. Iată de ce Manuel Valls nu va reuşi probabil să afle toate răspunsurile pe care le doreşte, deoarece o sinceritate maximă asupra acestui subiect nu va fi posibilă. De altfel nici guvernul francez nu a fost mereu sincer, recurgând cât priveşte romii la tactici oblice.