1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Problema integrării Turciei divizează UE

Cu trei zile înaintea summitului decisiv pentru posibila integrare a Turciei în Uniunea Europeană, ţările membre sunt deosebit de divizate în privinţa iniţierii negocierilor de aderare cu Ankara. Faptul reiese din rezultatul întâlnirii miniştrilor de externe europeni, desfăşurată ieri la Bruxelles.

default

Cei 25 de miniştri de externe ai statelor UE nu au putut ajunge la consens în privinţa principalelor cerinţe necesare pentru iniţierea negocierilor de aderare cu Turcia, cerinţe ce urmează, teoretic, să fie consfinţite în cadrul reuniunii la vârf ce debutează poimâine. Deosebit de controversată rămâne varianta ca Turciei să i se ofere, în caz de forţă majoră, pe lângă perspectiva calităţii de membru deplin al Uniunii, şi ceea ce francezii numesc "al treilea drum", iar austriecii "un parteneriat privilegiat". Şefa diplomaţiei de la Viena, Ursula Plassnik, a explicat: "Suntem de părere că am putea menţiona şi explicit o altă opţiune, care ar putea fi acceptată drept înţeleaptă şi potrivită de către toate părţile implicate în tratative."

Germania şi Marea Britanie se opun categoric unei astfel de posibilităţi. Ministrul de externe german, Joschka Fischer, a declarat că se pronunţă pentru începerea negocierilor, fiindcă Ankara îndeplineşte criteriile de aderare. Cât priveşte admiterea propriu-zisă a Turciei în Uniune, aceasta se va decide peste 10 sau 15 ani. "Nu există automatisme", a spus Fischer. "Va exista un proces cu rezultat deschis, al cărui ţel este însă iniţierea negocierilor de aderare. Cred că acestea sunt elementele esenţiale, care se ivesc la orizont, dar cum vor arăta lucrurile la final, aceasta urmează să vedem.”

Şefii de stat şi de guvern europeni urmează să cadă de acord asupra unei formule definitive, însă, potrivit unor diplomaţi, decizia nu va fi uşor de luat. Şefii executivelor europene urmează să fixeze în timul reuniunii, programate pentru joi şi vineri, şi data concretă de începere a negocierilor de aderare cu Turcia. Franţa doreşte în acest context să impună ca tratativele cu Ankara să debuteze cât mai târziu cu putinţă, către sfârşitul anului viitor, sau chiar în primăvara lui 2006, pentru a nu influenţa referendumurile privind noua constituţie europeană. Joschka Fischer a răspuns în felul următor întrebării dacă preşedinţia olandeză a Uniunii a propus miniştrilor europeni de externe o dată concretă pentru începerea negocierilor cu Turcia: ”Nu, dar trebuie să fie o dată de pe cuprinsul anului viitor. Aceasta este limpede, dar a fost vorba doar de o informaţie, care nu a prilejuit dezbateri."

Ministrul de externe al părţii greceşti a Ciprului, George Iacovou, a cărui ţară a devenit membră a UE începând cu luna mai, a dat să se înţeleagă că Ciprul ar putea să facă uz de dreptul său la veto, în cadrul reuniunii la vârf. Iacovou a subliniat: "Turcia trebuie să recunoască Ciprul conform dreptului internaţional, înainte ca negocierile să poată să înceapă."

Ministrul de externede la Ankara, Abdullah Gul, a refuzat să facă orice fel de concesii Ciprului - acestei insule, a cărei părţi de nord Turcia o ţine de 30 de ani sub ocupaţie militară. În plus, Gul a subliniat că ţara sa nu doreşte să negocieze nimic altceva decât perspectiva obţinerii statutului de membru cu drepturi depline al UE, şi aceasta de urgenţă, conform promisiunilor ce i s-au făcut în urmă cu doi ani la Kopenhaga.

Şefii diplomaţiilor europene au căzut de acord totodată să invite Croaţia la negocieri de aderare, probabil în martie 2005. O condiţie în acest sens este însă ca responsabilii de la Zagreb să coopereze plenar cu Tribunalul Penal Internaţional pentru crimele din fosta Iugoslavie. Procurorul-şef al acestei instanţe ONU de la Haga, Carla del Ponte, reclamase într-un raport tocmai lipsa acestei disponibilităţi pentru colaborare.

Potrivit aşteptărilor, miniştri europeni de externe au confirmat de asemenea încheierea negocierilor de aderare cu România şi Bulgaria. Admiterea celor două ţări în UE urmează să aibă loc la începutul anului 2007. În cadrul reuniunii s-a subliniat însă că mai ales România trebuie să mai realizeze până atunci o serie de reforme.

Pe ordinea de zi s-a mai aflat totodată problema încălcării drepturilor omului în provincia sudaneză Darfur. Responsabilii au avertizat că situaţia de la faţa locului continuă să se agraveze. Impunerea de către UE a unor sancţiuni la adresa Sudanului a eşuat însă, datorită opoziţiei manifestate de Marea Britanie şi Franţa. "Pentru Germania, a spus Fischer, cel mai important este să se preîntâmpine o foamete catastrofală în Darfur."

  • Data 14.12.2004
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1a6
  • Data 14.12.2004
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1a6