1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Prinţul şi veştile lui bune

Într-o seară plină de tensiune politică, un prinţ vine la Bucureşti pentru a aduce veşti bune despre România.

default

Prinţul moştenitor al Norvegiei, Haakon

România mai rapidă decât Norvegia!

În mijlocul unui Bucureşti absorbit de calcule electorale, Prinţul Moştenitor Haakon al Norvegiei a ţinut luni seara la Biblioteca Centrală Universitară o prelegere despre demnitate. Alteţa Sa a vizitat pentru prima dată România în calitate de ambasador al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Prinţul Haakon, viitorul rege al ţării cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare umană din lume, a avut câteva veşti surprinzător de bune pentru acei români înţepeniţi într-un pesimism uneori justificat:

România a făcut multe prog rese în ultimii ani în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă şi indicatorii sărăciei extreme, cuantificaţi de Naţiunile Unite. În 1999, 10,91% din p opulaţia României se afla sub pragul sărăciei, în 2006 s-a ajuns la un procent de 5,4%, iar a cum vă apropiaţi de 4,1%. Este o realizare extraordinară. În plus, a ţi redus nivelul mortalităţii infantile de la 11.227 de cazuri în 1999, la 3600 în 2006. O redu cere de 68%. Vreau să vă spun că ritmul de reducere a mortalit ăţii infantile în România este mult mai rapid decât a fost vreodată în Norvegia”.

Ce rol bizar!

Începând cu 2007 România este, ca membru al Uniunii Europene, un stat donator de asistenţă pentru dezvoltare, principalele ţări susţinute fiind Republica Moldova, Georgia şi Serbia. Un rol bizar pentru România, o ţară care are propriile probleme financiare şi de dezvoltare.

În exclusivitate pentru Deutsche Welle, prinţul Haakon consideră normal un astfel de rol:

Ştiu că mai sunt multe lucruri de făcut la nivel local în România. Dar nu sunt eu cel care să dea prea multe sfaturi românilor pentru că nu sunt un expert al problemelor din România. Am venit doar să-mi împărtăşesc gândurile şi experienţa. Şi cred că suntem cu toţii cetăţeni ai lumii şi că ceea ce se întâmplă în afara graniţelor noastre contează. Cred că avem de câştigat cu toţii dacă vom colabora pentru a încerca să creem o lume mai bună”.

Norwegische Bohrinsel Troll in der Nordsee

Dispozitiv norvegian de forare în Marea Nordului. Norvegia este unul din principalii exportatori mondiali de ţiţei

Norocul nu e suficient

Prinţul Moştenitor al Norvegiei a explicat pentru cititorii Deutsche Welle mecanismul prin care Norvegia s-a transformat dintr-o cenuşăreasă a Europei secolului 19, într-una dintre cele mai prospere ţări din secolul 21:

Î n primul rând am fost foarte norocoşi să fim într-o regiune care a cre scut. A vem pieţe uriaşe unde putem exporta, avem o economie foarte deschisă şi foarte apropiată de vecinii noştri. Din fericire am avut noroc să trăim într-o zonă liniştită a lumii şi am construit instituţii solide încă de la început. Când s-au descoperit petrolul şi gaze le, Norvegia avea deja o democraţie puternică şi am fost capabili să administrăm această bogăţie cu responsabilitate. Am impus taxe companiilor străine care au venit să extragă petrol şi gaze , taxe redistrib uite apoi în societatea noastră. Cred că acestea sunt motivele pentru ca re Norvegiei i-a mers atât de bine”.

Prosperitatea Norvegiei este şi darnică, România fiind al doilea beneficiar european (după Polonia) al fondurilor nerambursabile oferite de regatul nordic.

Dar nici România nu a dus lipsă de noroc, în ultimii 20 de ani. Nu acelaşi lucru se poate spune despre responsabilitatea şi inteligenţa cu care ţara a fost şi este condusă până în prezent.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ioachim Alexandru