Prim proces pentru crime de razboi la Belgrad
10 martie 2004Publicitate
Sase sârbi acuzati pentru masacrul de la Vukovar
Relatare transmisa de la Belgrad de corespondentul nostru Filip Slavkovic, adaptata de Valeriu Lazar.
Ieri a început la Belgrad, în fata unui tribunal exceptional pentru crime de razboi, procesul intentat unui numar de sase cetateni sârbi pentru asasinatul comis în 1991, în apropiere de Vukovar, asupra celor 192 de membri ai trupelor paramilitare croate. Prin acest proces, guvernul sârb vrea sa probeze ca poate urmari în tara - în locul Tribunalului ONU de la Haga - crimele comise în razboi în Croatia si Bosnia-Hertegovina, între anii 1991 si 1995. Tribunalului ONU Pentru Crime de Razboi de la Haga premierul sârb Vojislav Kostunica îi imputa prejudecati fata de sârbi si s-a exprimat frecvent critic fata de extradarea unor prezumtivi criminali de razboi catre curtea de la Haga.
Cei aproximativ 200 de barbati au fost întâi batuti si apoi, în grupuri de câte 30 pâna la 40, dusi la groapa si împuscati. Au fost prizonieri de razboi croati, ucisi de trupe sârbesti în noaptea dintre 20 si 21 noiembrie 1991, la doua zile dupa cucerirea orasului Vukovar de catre armata sârbo-iugoslava. Era primul an al razboiului din Croatia si fapta s-a petrecut la Ovcara, o gospodarie taraneasca nu departe de Vukovar. Bruno Vekaric:
"Consider foarte important ca în nici un caz sa nu politizam aceste procese. Pentru noi, nationalitatile nu au importanta. Nici în cazul faptasilor si nici în cel al victimelor. Existente sunt doar crima si pedeapsa."
Bruno Vekaric este repezentant al procuraturii sârbesti si purtator de cuvânt al Tribunalului Exceptional Pentru Crime de Razboi de la Belgrad, înfiintat anul trecut.
Primul proces a început ieri în complexul de înalta securitate al cladirii tribunalului. Acuzati sunt sase fosti membri ai unei unitati paramilitare a fostei Armate Populare Iugoslave - cu totii sârbi originari din Vukovar. Li se imputa asasinarea a 192 de croati, la rândul lor membri ai unei unitati paramilitare a trupelor guvernamentale de la Zagreb. Din cei opt acuzati initiali, unul s-a sinucis iar un al doilea beneficiaza, ca martor al acuzarii, de scutirea de orice pedeapsa. Procuratura a confirmat, într-o declaratie data postului nostru de radio DEUTSCHE WELLE, ca cerceteaza alte 16 cazuri prezumtive de asasinat.
Procedura s-a initiat pe baza documentelor Tribunalului Pentru Crime de Razboi în fosta Iugoslavie, de la Haga. Carla del Ponte, procuror sef al curtii de la Haga, a adus anul trecut la Belgrad opt lazi cu documente incriminatorii. Este primul proces transferat de catre Tribunalul International justitiei sârbesti. Bruno Vekaric:
"E primul proces initiat în fata tribunalului exceptional si reprezinta astfel un eveniment istoric."
Ca purtator de cuvânt al procuraturii, Vekaric vede în procedura si un test al sistemului justitiei sârbesti si al aptitudinei ei de estimare a trecutului recent.
Mas media sârbeasca n-a acordat multa atentie procesului, în ajunul sau, ceea ce nu surprinde în conditiile crizei politice continue din tara. Comentariile enuntate în opinia publica difera. În foruri din Internet, veterani sârbi ai razboiului au justificat masacrul afirmând ca anterior, croatii ucisi ar fi asasinat ei însisi sârbi. Altfel s-au exprimat, în articole din presa, militanti pentru drepturile cetatenesti: prin nimic nu se poate justifica alinierea unor oameni în dreptul gropii si împuscarea lor cu sânge rece. În publicul larg s-a afirmat între timp întelegere pentru necesitatea pedepsirii faptasilor.
Începutul procesului promite sa atraga interesul publicului. Într-o prima luare de atitudine, acuzatul principal, Miroliub Vujovic, a contestat orice vina si a accentuat suplimentar ca n-a fost comandantul fortelor paramilitare sârbesti din Vukovar. A declarat ca masacrul ar fi fost ordonat si organizat de serviciul secret al armatei, pentru a-l atribui apoi lui însusi, prin dovezi falsificate, în scopul protectiei oamenilor sai. Vujovic l-a mentionat explicit pe Aco Vasilievici - pe atunci sef al serviciului secret si între timp cautat de Tribunalul de la Haga. De sase luni, guvernul de la Belgrad refuza sa-l extradeze pe Vasilievici, acuzat de crime de razboi în Croatia, ca dealtfel si alti trei fosti ofiteri ai armatei iugoslave - Veselin Slivancanin, Mile Mrksic si Miroslav Radic - aflati de un an la Haga în asteptarea procesului.
În Tribunalul Exceptional de la Belgrad, acuzarea mizeaza pe depozitia deja existenta a unuia dintre acuzati si pe depozitiile asanumitilor martori protejati. Pentru prima oara sunt prevazute si depozitii ale unor martori din Croatia, prin conferinte video. E previzibil ca procedura poate dura câteva luni de zile.
Relatare transmisa de la Belgrad de corespondentul nostru Filip Slavkovic, adaptata de Valeriu Lazar.
Ieri a început la Belgrad, în fata unui tribunal exceptional pentru crime de razboi, procesul intentat unui numar de sase cetateni sârbi pentru asasinatul comis în 1991, în apropiere de Vukovar, asupra celor 192 de membri ai trupelor paramilitare croate. Prin acest proces, guvernul sârb vrea sa probeze ca poate urmari în tara - în locul Tribunalului ONU de la Haga - crimele comise în razboi în Croatia si Bosnia-Hertegovina, între anii 1991 si 1995. Tribunalului ONU Pentru Crime de Razboi de la Haga premierul sârb Vojislav Kostunica îi imputa prejudecati fata de sârbi si s-a exprimat frecvent critic fata de extradarea unor prezumtivi criminali de razboi catre curtea de la Haga.
Cei aproximativ 200 de barbati au fost întâi batuti si apoi, în grupuri de câte 30 pâna la 40, dusi la groapa si împuscati. Au fost prizonieri de razboi croati, ucisi de trupe sârbesti în noaptea dintre 20 si 21 noiembrie 1991, la doua zile dupa cucerirea orasului Vukovar de catre armata sârbo-iugoslava. Era primul an al razboiului din Croatia si fapta s-a petrecut la Ovcara, o gospodarie taraneasca nu departe de Vukovar. Bruno Vekaric:
"Consider foarte important ca în nici un caz sa nu politizam aceste procese. Pentru noi, nationalitatile nu au importanta. Nici în cazul faptasilor si nici în cel al victimelor. Existente sunt doar crima si pedeapsa."
Bruno Vekaric este repezentant al procuraturii sârbesti si purtator de cuvânt al Tribunalului Exceptional Pentru Crime de Razboi de la Belgrad, înfiintat anul trecut.
Primul proces a început ieri în complexul de înalta securitate al cladirii tribunalului. Acuzati sunt sase fosti membri ai unei unitati paramilitare a fostei Armate Populare Iugoslave - cu totii sârbi originari din Vukovar. Li se imputa asasinarea a 192 de croati, la rândul lor membri ai unei unitati paramilitare a trupelor guvernamentale de la Zagreb. Din cei opt acuzati initiali, unul s-a sinucis iar un al doilea beneficiaza, ca martor al acuzarii, de scutirea de orice pedeapsa. Procuratura a confirmat, într-o declaratie data postului nostru de radio DEUTSCHE WELLE, ca cerceteaza alte 16 cazuri prezumtive de asasinat.
Procedura s-a initiat pe baza documentelor Tribunalului Pentru Crime de Razboi în fosta Iugoslavie, de la Haga. Carla del Ponte, procuror sef al curtii de la Haga, a adus anul trecut la Belgrad opt lazi cu documente incriminatorii. Este primul proces transferat de catre Tribunalul International justitiei sârbesti. Bruno Vekaric:
"E primul proces initiat în fata tribunalului exceptional si reprezinta astfel un eveniment istoric."
Ca purtator de cuvânt al procuraturii, Vekaric vede în procedura si un test al sistemului justitiei sârbesti si al aptitudinei ei de estimare a trecutului recent.
Mas media sârbeasca n-a acordat multa atentie procesului, în ajunul sau, ceea ce nu surprinde în conditiile crizei politice continue din tara. Comentariile enuntate în opinia publica difera. În foruri din Internet, veterani sârbi ai razboiului au justificat masacrul afirmând ca anterior, croatii ucisi ar fi asasinat ei însisi sârbi. Altfel s-au exprimat, în articole din presa, militanti pentru drepturile cetatenesti: prin nimic nu se poate justifica alinierea unor oameni în dreptul gropii si împuscarea lor cu sânge rece. În publicul larg s-a afirmat între timp întelegere pentru necesitatea pedepsirii faptasilor.
Începutul procesului promite sa atraga interesul publicului. Într-o prima luare de atitudine, acuzatul principal, Miroliub Vujovic, a contestat orice vina si a accentuat suplimentar ca n-a fost comandantul fortelor paramilitare sârbesti din Vukovar. A declarat ca masacrul ar fi fost ordonat si organizat de serviciul secret al armatei, pentru a-l atribui apoi lui însusi, prin dovezi falsificate, în scopul protectiei oamenilor sai. Vujovic l-a mentionat explicit pe Aco Vasilievici - pe atunci sef al serviciului secret si între timp cautat de Tribunalul de la Haga. De sase luni, guvernul de la Belgrad refuza sa-l extradeze pe Vasilievici, acuzat de crime de razboi în Croatia, ca dealtfel si alti trei fosti ofiteri ai armatei iugoslave - Veselin Slivancanin, Mile Mrksic si Miroslav Radic - aflati de un an la Haga în asteptarea procesului.
În Tribunalul Exceptional de la Belgrad, acuzarea mizeaza pe depozitia deja existenta a unuia dintre acuzati si pe depozitiile asanumitilor martori protejati. Pentru prima oara sunt prevazute si depozitii ale unor martori din Croatia, prin conferinte video. E previzibil ca procedura poate dura câteva luni de zile.
Publicitate