1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Primăriile se bucură de cea mai mare încredere publică

Ideile politice moştenite care favorizează administrarea strict centralizată a statului sunt contrazise de opţiunile spontane şi nedirijate ideologic ale cetăţenilor.

default

Sondajele de opinie realizate în cursul ultimilor doi ani au pus în evidenţă un aspect surprinzător pentru dogma cea mai bine înrădăcinată a politicii româneşti: primăriile sunt instituţiile publice care se bucură de cea mai mare încredere. Este important totuşi să arătăm că niciuna din instituţiile administrative şi politice avute în vedere de aceste sondaje (Preşedinte, Parlament, Primărie, Consiliu Judeţean şi Guvern) nu reuşesc să atingă 50%, plasându-se la un nivel extrem de scăzut. Totuşi ierarhia acestora este relevantă. Sondajele INSCOP, de exemplu, pun în evidenţă poziţia foarte bună a primăriilor care se bucură de o încredere ascendentă la fel ca şi consiliile judeţene. În aprilie 2013 pe primul loc al încrederii se afla Primăria cu 41,8%, urmată de guvern cu 38,6%, Consiliul Judeţean - 34,%, Parlament - 25, 8% şamd.

Ierarhia aceasta se păstrează de-a lungul întregului an 2013 şi este confirmată şi de primul sondaj INSCOP realizat în luna ianuarie 2014: Primăria - 44,0%, Guvern - 32,45, Consiliul Judeţean - 32,1% etc. Prima observaţie este că încrederea în primării creşte şi a doua, care se leagă de prima, că dirferenţa dintre Guvern şi Consiliul Judeţean scade foarte mult. Cel mai recent sondaj al aceluiaşi institut, realizat la începutul lunii trecute ne arată deja un fapt semnificativ: Consiliul Judeţean a trecut pe locul al doilea înaintea Guvernului, iar Primăria şi-a păstrat prima poziţie. Este însă adevărat că procentul acordat Consiliului Judeţean a rămas neschimbat, scăzând însă între timp încrederea în guvern. Ar putea fi vorba aşadar de o percepţie pasageră, dar faptul cel mai semnificativ rămâne acela că administraţia locală se bucură, în general, de mai multă încredere decât administraţia centrală.

Nu ar fi exclus însă ca un guvern să devină subit extrem de popular graţie unui eveniment cu semnificaţie pozitivă, după cum este iarăşi posibil ca un anumit guvern cu o anumită politică nepopulară (ca guvernul Boc) să se prăbuşească în clasamentul încrederii pe cele mai joase poziţii. Comparaţia nu este din această cauză pe de-a-ntregul relevantă. Totuşi este semnificativ că primăriile care sunt mult mai numeroase şi sunt conduse de oameni din cele mai diverse partide reuşesc să aibă o cotă de încredere constantă şi mai bună decât a unui guvern care, prin comparaţie cu alte guverne din trecut, nu stă cel mai rău la capitolul încredere. În plus, cota relativ bună a primăriilor dobândeşte o anumită semnificaţie în contextul în care şi consililile judeţene par să aibă o cotă tot mai bună.

Sondajele INSCOP sunt confirmate în aspectele principale şi de alte sondaje (CSOP de exemplu care plasează de asemenea primăriile pe primul loc al încrederii).

Ce rezultă de aici? Lăsând deocamdată la o parte nivelele foarte scăzute de încredere care caracterizează de fapt toate instituţiile statului cu excepţia Armatei, putem observa că în pofida dominaţiei ideilor centraliste, cetăţenii României sunt tot mai mult înclinaţi să acorde încredere politicienilor locali. Dar aşa cum se întâmplă adesea, ideile generale care reprezintă canonul vieţii publice sunt contrazise de înclinaţiile naturale neformulate explicit, dar care se manifestă spontan cu tot mai multă putere.

Dacă s-ar face un sondaj în care autonomia locală să fie, într-un fel sau altul, legată de unguri, putem presupune că cei mai mulţi s-ar pronunţa împotriva autonomiei locale. Forţa ideilor centraliste constă, de asemenea, în reprezentările politice deprinse în cursul deceniilor într-o şcoală care a vorbit obsesiv despre “statul centralizat dac” a lui Burebista ca despre cea mai mare împlinire politică a epocii, menită să anticipeze unificarea statului român de mai târziu. Aşadar în subconştientul colectiv centralizarea este un superlativ pozitiv, în timp ce descentralizarea evocă înfrângerea şi destrămarea naţiunii. Pe lângă inerţia firească a structurilor actuale, aceste reprezentări politico-istorice acţionează cu putere împotriva unui proces de reformă.

Dar dacă îi întrebi pe oameni în cine au ei mai multă încredere: în primar, preşedinte sau primul-ministru? Îţi vor răspunde, aşa cum am văzut deja, că primarul este cel mai de încredere. Faptul că în ultima vreme au fost anchetaţi şi condamnaţi mulţi primari, consilieri locali sau preşedinţi de consilii judeţene nu a reuşit să schimbe situaţia. Există de asemenea o dispută nerezolvată cu ANI care nu a reuşit nici ea să altereze percepţiile.

Sondajele mai arată însă ceva: faptul că primăriile se află pe primul loc al încrederii nu doar înaintea administraţiei centrale, dar şi a consiliilor judeţene ar sugera ca raporturile dintre cele două nivele să nu devină relaţii de servitute. În orice caz toate acestea sunt îndemnuri ca procesul de descentralizare să continue.