1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Prezidenţialele din Franţa: "Vom avea parte de o surpriză"

Potrivit sondajelor, Macron va fi viitorul preşedinte al Franţei. Dar politologul Stéphane Wahnich avertizează asupra numeroaselor necunoscute.

Deutsche Welle: Demoscopii s-au înşelat atât în privinţa rezultatului referendumului din Marea Britanie, cât şi al alegerilor din SUA şi Olanda. Ce înseamnă asta pentru alegerile din Franţa?

Stéphane Wahnich: Noi demoscopii nu ştim în clipa de faţă prea exact ce măsurăm. Spre deosebire de Marea Britanie sau SUA, în Franţa sondajele au drept bază ultimele alegeri, respectiv cele din 2012. Cu cinci ani în urmă, electoratul a votat, în linii mari şi simplificând, 50 la sută stânga şi 50 la sută dreapta. Astăzi lucrurile arată cu totul altfel. De aceea suntem în pericol să asistăm şi în Franţa la o mare surpriză.

Cele mai recente sondaje anticipează o victorie în primul tur a populistei de dreapta Marine Le Pen şi a candidatului liberal Emmanuel Macron cu un rezultat egal şi o înfrângere a Marinei Le Pen în turul doi. Dar candidaţii de dreapta sunt adesea subestimaţi în sondaje. Se poate întâmpla asta şi în Franţa?

Da, probabilitatea este foarte mare. Marine Le Pen este cotată în prezent la 24 la sută din voturi. Eu însă cred că rezultatul ei va fi în primul tur undeva în jurul valorii de 30 la sută. Aceasta şi fiindcă alegătorii de extremă dreaptă nu vor să recunoască în sondaje pentru cine vor vota. Le Pen şi Macron nu fac parte din sistemul politic tradiţional francez. De aceea este posibil ca unii alegători să se pronunţe în sondaje în favoarea candidatului mai moderat, adică în favoarea centristului Macron, pentru ca apoi, în ziua alegerilor, să o voteze totuşi pe Le Pen.

Potrivit sondajelor, Macron va câştiga sigur în faţa lui Le Pen în turul al doilea. Cât de realist este acest scenariu?

Vom avea parte cu siguranţă de o surpriză. Aceasta nu trebuie să însemne neapărat că victoria îi va aparţine Marinei Le Pen. Potrivit sondajelor pentru turul de balotaj, Macron va obţine 60 la sută din voturi şi Le Pen 40. Dar rezultatul final va fi mult mai strâns. Din două motive: Mai întâi, mulţi alegători de stânga vor prefera să nu meargă la vot în turul doi decât să-l voteze pe Macron. În  al doilea rând, mulţi alegători conservatori care îl vor vota în primul tur pe Francois Fillon o vor alege în turul doi pe Le Pen. Aceste chestiuni nu sunt avute în vedere în sondaje.

Politiloge Stephane Wahnich (privat)

Stephane Wahnich, un politolog care nu crede în actualele sondaje

Putem totuşi pleca de la premisa că Marine Le Pen nu va fi viitoarea preşedintă a Franţei?

Nu, nu e exclus să câştige. Dacă sondajele îl indică în continuare pe Macron drept câştigător detaşat al turului doi şi dacă presa reproduce în continuare acest mesaj, atunci s-ar putea să avem un alt rezultat. Eu sunt foarte prudent. Prognozele care îl indică pe Macron drept învingător detaşat i-ar putea determina pe mulţi potenţiali alegători ai acestuia să stea acasă în turul doi. Macron este novice în politică şi nu are un electorat al său pe care să se poată bizui. În schimb, Marine Le Pen şi Front National au alegători foarte fideli. În aceste condiţii este posibil să avem o mare surpriză şi Marine Le Pen să fie viitoarea preşedintă a Franţei.

Favoritul Emmanuel Macron era în 2012 aproape necunoscut iar mişcarea sa "En Marche" a fost înfiinţată doar cu un an în urmă. Ce probleme întâmpinaţi cu această constelaţie?

Pentru calculele noastre vizându-l pe Macron ne lipseşte baza din anul 2012. Cifrele actuale indică un trend care îi este favorabil lui şi mişcării sale "En Marche". Cu toate acestea, noi nu ştim exact ce calculăm aici. Personal mă tem că Macron este supraestimat în sondaje. Actualmente el este creditat cu 24 la sută din voturi. Aceasta ar trebui să însemne că şi numeroşi alegători care au votat în 2012 cu conservatorii îl sprijină acum pe Macron. Dar mie îmi e foarte greu să cred asta. Dacă sondajele greşesc într-adevăr, Macron ar putea înregistra la final cu 8-10 la sută mai puţine voturi decât se anticipează.

Campania electorală a fost marcată până acum de numeroase scandaluri legate de unii candidaţi la preşedinţie, precum şi de discordia existentă în tabăra de stânga. Ce rol vor juca cei indecişi la aceste alegeri, ce rol vor juca cei ce nu vor merge în cabina de vot?

În Franţa avem mai mulţi alegători indecişi. Aproximativ un sfert din cetăţeni se vor decide cu cine vor vota abia în ziua scrutinului. Înseamnă că îi întrebăm pe unii cu cine vor vota, deşi ei încă nu s-au decis. Aceasta ne dă nouă demoscopilor mari bătăi de cap. Electoratul francez nu este foarte stabil. Societatea noastră se află în plină transformare, ceea ce face foarte dificilă elaborarea unor prognoze pe care să ne putem baza. Dacă ţinem cont de asta, sondajelor li se conferă în prezenta campanie o importanţă mult prea mare.

Numeroasele scandaluri iscate în jurul unor candidaţi au făcut să se acorde până acum o atenţie prea mare programelor electorale. Abia acum încep alegătorii să se preocupe de conţinut. Şi asta a făcut ca procentajele diverşilor candidaţi să oscileze în ultimele zile. Macron şi Le Pen, cei doi candidaţi "antisistem" pierd uşor din intenţiile de vot, în vreme ce alţii câştigă sensibil. Nu putem anticipa încotro se va îndrepta acest trend. Tendinţa se va cristaliza abia în ultima săptămână dinaintea alegerilor.

Cât de corecte au fost sondajele la ultimele alegeri din Franţa?

La ultimele alegeri din 2012, sondajele au fost greşite. Prognozele pentru stânga moderată şi dreapta moderată au fost corecte, în vreme ce prognozele pentru extrema stângă şi extrema dreaptă au fost greşite. Politicianul de stânga Jean-Luc Melenchon a fost creditat cu mai multe voturi decât a reuşit să însumeze, şi de această diferenţă a beneficiat Marine Le Pen. Ea a obţinut deja în urmă cu cinci ani un succes istoric, deşi sondajele excludeau un astfel de rezultat. Mă tem că în 2017 vom asista la un scenariu asemănător.


Stéphane Wahnich este director general al Institutului de Sondare a Opiniei Publice "SCP Communication" din Paris şi profesor pentru comunicare politică în cadrul Universităţii Paris Est - Creteil (UPEC)

Interviu realizat de Doris Pundy