1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Prezidenţiabili

Efectele tot mai apăsate ale măsurilor de stînga luate de Guvernul Ponta conduc la ipoteza plauzibilă că viitorul preşedinte al României ar putea fi ales din rîndul candidaţilor de dreapta.

Mihai-Răzvan Ungureanu, un posibil preşedinte?

Mihai-Răzvan Ungureanu

Efectele tot mai apăsate ale măsurilor de stînga luate de Guvernul Ponta, pe care populaţia le va resimţi cu adevărat din iarna aceasta şi de la începutul anului viitor, conduc la ipoteza plauzibilă că viitorul preşedinte al României ar putea fi ales din rîndul candidaţilor de dreapta.

Pe de altă parte, tensiunile tot mai mari din ultima perioadă din interiorul USL indică limpede că PSD va avea un candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Cu atît mai mult cu cît proiectul de modificare a Constituţiei (care prevedea şi limitarea substanţială a prerogativelor preşedintelui) a eşuat, astfel că viitorul preşedinte va avea aceleaşi competenţe constituţionale ca şi acum.

PSD-ul controlează parlamentul, conduce guvernul, are controlul asupra celei mai mari părţi a puterii locale. Ţinta care i-a mai rămas de atins este ocuparea, prin vot democratic desigur, a Palatului Cotroceni. Sondajele de opinie îl indică pe Victor Ponta campionul încrederii românilor, aşadar un candidat cu şanse pentru funcţia de preşedinte. E drept că încrederea românilor în şeful guvernului a început să scadă: conform ultimului sondaj efectuat de CSOP în perioada 25 septembrie - 3 octombrie, Victor Ponta se bucură de încrederea a 25% dintre respondenţi, în scădere cu patru procente faţă de luna august.

Nu atît manifestaţiile împotriva exploatării aurului de la Roşia Montană şi tensiunile din USL au subţiat încrederea în Victor Ponta, cum susţin mai mulţi analişi, cît faptul că românii, abia întorşi din concedii, au fost obligaţi să strîngă cureaua în urma măsurilor luate de guvern.

Acelaşi sondaj realizat de CSOP indică încrederea românilor în Mugur Isărescu - 24%, Sorin Oprescu - 19%, Crin Antonescu - 16%, Traian Băsescu - 16% şi Mihai Răzvan Ungureanu - 15%.

Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu este de mulţi ani creditat de o mare parte a românilor, fiind perceput ca o potenţială soluţie de avarie în timpul crizelor politice prin care am trecut. În urma unui articol apărut în Evenimentul zilei care avansa posibilitatea ca PSD să-l susţină pe Isărescu la alegerile prezidenţiale, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu a publicat un drept la replică prin care a respins categoric o astfel de posibilitate, precizînd că Mugur Isărescu nu este interesat de politică, dorind să ocupe un nou mandat de guvernator al Băncii Naţionale.

PSD va avea candidatul său la prezidenţiale, asta e limpede, însă se pare că nu Victor Ponta va fi însărcinat cu această misiune. Actualul premier se simte bine acolo unde este, emite pe bandă rulantă hotărîri de guvern şi ordonanţe de urgenţă, avînd practic în subordine nu doar executivul, ci şi legislativul.

Din partea dreptei politice, primul care şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale a fost Mihai Răzvan Ungureanu, cu precizarea că deocamdată este o decizie personală: "Decizia mea personală este luată de a mă înscrie în lupta pentru prezidenţiale, dar trebuie validată în partid, în alianţa DA şi în rîndul tuturor partidelor de dreapta. Această decizie devine definitivă în cazul în care susţinerea tuturor partidelor de dreapta este sinceră şi definitivă."

Miza lui Mihai Răzvan Ungureanu este de "a aduce partidele de centru-dreapta sub un singur steag politic." Un obiectiv imposibil de realizat, cel puţin pînă la alegerile europarlamentare. Principalul partid de centru-dreapta, PDL, şi-a aruncat deja în luptă, în competiţia internă din partid trei prezidenţiabili, pe Cătălin Predoiu, Gheorghe Falcă şi Simona Creţu. La jumătatea lunii decembrie PDL îşi va desemna candidatul, iar acesta va fi, cel mai probabil, Cătălin Predoiu.

A surprins faptul că Elena Udrea nu s-a înscris în competiţia internă pentru a deveni candidatul PDL la prezidenţiale, deşi îşi exprimase anterior, mai mult sau mai puţin voalat, această intenţie. Este posibil să asistăm anul viitor la o scindare a PDL şi la alipirea "aripei" Udrea la Partidul Mişcarea Populară. În această situaţie unificarea formaţiunilor de centru-dreapta sub un singur "steag politic" s-ar putea face în jurul Mişcării Populare.

Dar ce candidat cu şanse la prezidenţiale ar putea da această construcţie politică? E greu de spus. În momentul de faţă, pare că jocurile pentru alegerile prezidenţiale se fac pe sub masă, atît pe stînga, cît şi pe dreapta politică.

Un lucru e sigur: o eventuală dreaptă unită trebuie să arunce în luptă un candidat care să nu fie perceput ca fiind "omul lui Băsescu." Pentru că în mare parte, la alegerile prezidenţiale din toamna anului viitor noul preşedinte va fi ales printr-un vot negativ.