1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Presiunile stângii asupra opiniei publice occidentale

Ziarele comentează marţi una din principalele teme ale massmediei de limbă germană; şi-anume punerea în libertate, după 26 de ani de detenţie, a teroristului Christian Klar.

default

Despre presiunea imensă pe care o exercită în prezent formatorii de opinie de stânga din occident aflăm detalii din ziarul Die Welt. Cotidianul berlinez abordează subiectul iminentei puneri în libertate, după 26 de ani de detenţie a teroristului de extremă stânga, Christian Klar. In ziar citim: "Eliberarea lui e un act birocratic normal al statului de drept, care doreşte să-i dea o perspectivă până şi unui criminal condamnat". O dâră groasă de sânge a lăsat în urma sa fostul membru al Facţiunii Armata Roşie. Klar fusese găsit vinovat de asasinarea a cel puţin 9 persoane şi complicitate la uciderea altor 11. "Totuşi sperase într-o graţiere. Or", scrie Die Welt, "Klar a evitat întodeauna să-şi regrete faptele, iar preşedintele Germaniei a refuzat anul trecut să-i semneze cererea de punere în libertate înainte de termen. Pe de altă parte, nebănuitele presiuni ale opiniei publice de stânga în favoarea sa au sugerat că nu el, ci societatea (ar avea nevoie de iertare) şi şi-ar putea dobândi ispăşirea păcatelor eliberându-l pe asasin". Ceea ce, în opinia ziarului, este absurd.

Die Welt identifică totuşi şi un motiv de satisfacţie "în sporita conştiinţă de sine a victimelor terorismului" şi în tot mai energicele lor proteste împotriva eliberării asasinului.

De cu totul altă părere sunt comentatorii de stânga, potrivit cărora, statul s-ar dovedi "nu slab ci puternic, autorizând punerea lui în libertate, devreme ce legea nu stipulează necesitatea ca un făptaş condamnat să se căiască pentru fărădelegile sale", după cum scrie Suedeutsche Zeitung din Muenchen.

Tot la stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau salută de asemenea proxima eliberare a teroristului german, întrucât consideră că statul de drept nu le-ar putea refuza drepturile "nici celor mai aprigi duşmani ai săi, aceasta fiind diferenţa dintre un sistem al legii şi unul al vindictei".

Alte ziare comentează misterioasele atentate de la Pristina, de care sunt acuzaţi trei agenţi secreţi germani, precum şi frâna pusă de cancelarul Angela Merkel eforturilor franceze şi europene de relansare a economiei prin reduceri fiscale.

În fine, multă cerneală curge pe marginea cazului fostului premier renan Wolfgang Clement. Inainte ca demnitarul social-democrat să-şi dea azi demisia din partid, comisia de arbitraj a SPD hotărâse ieri să nu-l excludă din formaţiune.

Eliminarea sa din partidul social-democrat fusese cerută în urma deciziei lui Clement de a interveni în campania electorală din Hessa împotriva tovarăşei sale de partid, Andreea Ypsilanti, care, ca reprezentantă a aripii stângi, pledase pentru renunţarea totală la energia nucleară. Clement judecase această revendicare ca fiind extrem de pernicioasă din unghi economic şi le sugerase colegilor săi să nu o aleagă pe Ypsilanti. Majoritatea observatorilor salută decizia, acum caducă, a comisiei federale de arbitraj, întrucât renunţarea la excludere apără libertatea de opinie şi evită pericolul izbucnirii unui nou conflict major între aripile stângă şi dreaptă ale social-democraţiei germane.