1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Presa tipărită, la răscruce

Sunt ziarele ameninţate de ofensiva internetului? Care este viitorul ziarelor tipărite, la cele aproape patru veacuri care au trecut de la apariţia primului cotidian din lume, la Leipzig? Va pieri meseria de 'ziarist'?

Pe lîngă îndeletnicirile şi îndatoririle pe care un buttler trebuie să le execute şi îndeplinească, se numără şi călcatul ziarului, înainte de a i-l oferi spre citire, stăpînului.

Hîrtia devine netedă, neşifonată iar cerneala de tipar nu va mai înnegri degetele cititorului.

Se pare însă că specii pe cale de dispariţie sunt atît aristocratul care dispune de un butler perfect cît şi ziarele, pe care muritorii de rînd le citesc necălcate, înegrindu-şi degetele, fie la masa unei cafenele, fie acasă la micul dejun, seara la lumina lămpii sau în tramvai şi autobuz, mergînd sau venind de la lucru.

Zilele presei scrise ar fi numărate - ne este dat să aflăm din chiar paginile unor cotidiane şi hebdomadare germane după ce FRANKFURTER RUNDSCHAU şi după el, FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, sunt sortite falimentului.

Că tocmai presa scrisă este cea care îşi etalează neliniştile existenţiale prin care trece, părînd a-şi cînta singură prohodul, ar putea avea un efect autodestructiv, avertizează unele voci competente. Dar, în dificultate nu se află tabloidele ci tocmai ziarele serioase, produsele unui jurnalism profesionist, de calitate, confruntat cu ofensiva internetului, acesta din urmă făcîndu-se vinovat şi de modificarea obiceiurilor de lectură.

Primejdiile unei lente detronări a presei scrise de către noile medii digitale fuseseră mai demult întrevăzute. În 2009, la conferinţa internet „Next 09” găzduită la Hamburg, consacrată noii economii digitale, expertul mass media, profesorul de jurnalism, bloggerul Jeff Jarvis, aducea elogii robustei mass media din Germania, calităţii, diversităţii şi profunzimii materialelor publicate aici, superioare pe alocuri pînă şi în comparaţie cu prestaţiile presei americane.

Cu aceeaşi ocazie, Jarvis considera că ziarele germane mai dispun de luxul de a reflecta asupra modului cum îşi vor structura viitorul dar pentru aceasta au mai puţin timp decît cred. Le recomanda pe atunci editorilor de ziare şi reviste să cultive o identitate inconfundabilă a publicaţiei, să-şi creeze aşa zisele "Communities”, acele grupuri de cititori fideli pe care ziarele şi revistele să-şi poată baza pe mai departe existenţa, chiar şi în internet.

Între multiplele cauze care se află la originea tristului destin al ziarului FRANKFURTER RUNDSCHAU, ce a declanşat o undă de şoc în mass media germană, se distinge şi frecventa modificare de profil a cotidianului, într-un foarte scurt interval.

Or, cel mai frecvent auzit sfat dat presei scrise, ameninţată de concurenţa pe internet a fost acela de a-şi căuta noi modele spre a supravieţui.

Tot Jarvis, în 2010, la conferinţa re:publica, a blogger-ilor de pretutindeni, desfăşurată la Berlin, evoca dureroasele lupte financiare pe care trebuie să le poarte mass media spre a se restructura, redefini, în noua eră digitală, postindustrială. Expertul american, desemnat de către Forumul Economic Mondial de la Davos, în 2008, drept unul din cele 100 de personalităţi marcante în economie şi mass media, releva virajul informaţiilor dinspre global spre local şi recomanda călduros noul model al ziaristului „întreprinzător” om de afaceri . Unii dintre cei care i-au urmat îndeaproape lecţiile predate la Universitatea din New York, au ajuns să cîştige pînă la 350 000 de dolari pe an, alimentînd cu textele lor, portalurile de ştiri ale unor comunităţi urbane sau rurale dar şi ale unor publicaţii de vechi şi bun renume.

Într-unul din numeroasele interviuri acordate presei germane, Jeff Jarvis afirma că nu doreşte să fie un profet al amurgului presei scrise. Impresia potrivit căreia însă acesteia nu-i mai rămîne prea mult timp pentru a se redefini, pare a fi fost corectă. Şi aşa se face că după naufragiul cotidianului FRANKFURTER RUNDSCHAU şi al seriosului ziar economic FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, teama de un efect al dominoului s-a răspîndit într-atît încît ample dezbateri despre viitorul presei scrise au umplut paginile de foileton ale marilor ziare germane, pînă şi în ediţiile lor duminicale.

Şi fireşte, hebdomadarele, precum DER SPIEGEL şi DIE ZEIT au consacrat la rîndul lor aceleiaşi teme, spaţii ample din care nu au lipsit nici controversele, nici chestionarele la care au răspuns cei mai cunoscuţi ziarişti şi editori. Au fost publicate şi sfaturi practice de supravieţuire sau axiome încurajatoare ori consolatoare.

Dintre acestea demne de reţinut par a fi cele difuzate de DIE ZEIT: editurile trec şi ele printr-o criză din cauza modificării obiceiurilor de lectură ale cititorilor; tocmai de aceea, jurnalismul de calitate are viitor; sinergiile generează isterie iar fuzionarea redacţiei de online cu cea de print, nu dă rezultatele scontate; redacţiile trebuie să fie mai feminine, mai diverse, să includă mai mulţi ziarişti imigranţi, să aibă o deschidere internaţională; goana după senzaţional poate avea efectul unui bumerang; cine se lasă finanţat de diverse firme, riscă să fie cumpărat; jurnalismul care nu se bazează pe un demers investigativ nu-şi merită numele; viitorul va dura, nevoia de informare a oamenilor nu va seca şi prin urmare, nu vor dispărea nici cei dornici să o satisfacă. Şi astfel, conchide DIE ZEIT, una din cele mai frumoase profesii nu va pieri.