1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Presa arabă luptă pentru independenţă

Primăvara arabă a adus un vânt de libertate şi pentru presa din regiune. Între timp însă tot mai multe presiuni alimentează temerile scepticilor privind controlul impus mediilor de informare.

Peste 30 de jurnalişti ucişi în luptele din Siria. Redactori şefi înlocuiţi la ziarele de stat din Egipt. O politică media tot mai dură în Tunisia. Deşi cazurile sunt diferite, ele oglindesc curentul general din peisajul media arab, de după izbucnirea revoluţiilor: ziare, televiziuni şi internet - ajung tot mai mult în mâna reprezentanţilor Puterii. Sau, în cel mai fericit caz, sunt atent supravegheate de autorităţi.

Reporteri fără Frontiere

Reporteri fără Frontiere

Mijloacele de informare au trecut printr-o evoluţie complicată, de multe ori contradictorie, explică Soazig Dollet, referentă pentru Orientul Apropiat la filiala franceză a organizaţiei Reporteri fără Frontiere. La început, în primele momente ale revoltelor, libertatea presei a făcut un uriaş pas înainte. Apoi însă evoluţiile au stagnat sau mai mult chiar: "în multe ţări există temeri motivate privind reinstaurarea controlului asupra mijloacelor de informare. Nu există motive care să ne permită să vorbim despre o victorie a libertăţii presei. "

Presa şi politica

Represiunile la care sunt supuşi jurnaliştii de către autorităţi dovedesc rolul acestora în timpul şi după revoluţiile din lumea arabă. În momentele de cumpănă, televiziunile, presa scrisă şi internetul au arătat cât se poate de clar cum pot influenţa evoluţiile politice. Cea mai evidentă dovadă este cea din Egipt: succesul revoluţiei a depins în mare măsură de relatările difuzate de postul Al Jazeera, originar din Quatar. Informaţiile erau difuzate majoritar din cercurile opozanţilor regimului Mubarak, iar reacţiile nu au întârziat să apară: la 30 ianuarie 2011, cu numai câteva zile după izbucnirea protestelor, postul de televiziune a fost interzis pe teritoriul Egiptului.

Şi în cazul protestelor din Siria, mijloacele de informare, inclusiv cele occidentale, joacă un rol important. Ele simpatizează evident cu demonstranţii, lăsând guvernului Assad doar puţin spaţiu pentru a-şi prezenta poziţia.

Jocuri de putere în Tunisia şi Egipt

Pe baza acestor experienţe, multe guverne din Orientul Apropiat încearcă să controleze tot mai mult mijloacele de informare. În Tunisia, o nouă lege privind protecţia libertăţii presei nu este aplicată în practică, explică Soazig Dollet. Şi organizaţia Reporteri fără Frontiere este îngrijorată de influenţa tot mai mare pe care o au reprezentanţii partidului islamic de guvernământ Nahda în numirea şefilor la posturile publice de radio şi televiziune precum şi în presa scrisă. Îngrijorătoare sunt şi "involuţiile" din Egipt. Deşi Mubarak nu mai este la putere, parte din reprezentanţii fostului guvern au rămas în poziţii influente. Schimbarea redactorilor-şefi ale mijloacelor de informare publice, comandată de preşedintele Mursi atestă controlul pe care actualul regim încearcă să îl menţină în peisajul mediatic.

Mohamed Mursi - un preşedinte pentru neliniştea presei

Mohamed Mursi - un preşedinte pentru neliniştea presei

Neliniştit se declară şi Lawrence Pintak, fost corespondent al CBS News pentru Orientul Apropiat, actualmente docent specializat în lumea arabă la Washington State University. El consideră decizia ca un mare pericol la adresa libertăţii presei egiptene, după cum a precizat într-o declaraţie acordată în exclusivitate postului Deutsche Welle. Mijloacele publice de informare sunt obligate să redevină oficiosul guvernului, chiar dacă este vorba despre un alt guvern. Ca şi Dollet, fostul jurnalist american este sceptic în privinţa viitorului presei în lumea arabă. "Cele mai multe mijloace de informare independete au făcut un pas înainte şi doi înapoi. Deşi peisajul media este mult mai viu şi include şi posturi noi de televiziune, influenţa guvernului continuă să dicteze politica informaţională."