1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Presa apuseană, cu ochii pe România

Înaintea sosirii premierului Ponta la Bruxelles, editorialiştii occidentali continuă să analizeze carenţele grave şi profunde ale democraţiei româneşti, şubrezenia statului de drept şi viciile sistemului politic.

După ce deunăzi cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, extrem de atent, prin tradiţie, la evenimentele şi tendinţele evoluţiei estului european, publica în traducere germană o analiză a situaţiei din România, semnată de Mircea Cărtărescu, în ediţia actuală, tipărită, cititorul are parte de o temeinică trecere în revistă a actualei situaţii din ţară, dublată de o investigare explicativă a cauzelor.

O pagină întreagă consacră ziarul citat crizei de la Bucureşti. Străinătatea europeană a fost luată prin surprindere de evoluţiile celei de-a şaptea ţări în ordinea mărimii, membră a UE. In ultimele săptămîni , scrie autorul articolului, Daniel Ursprung, cercetător la Departamentul de Istorie esteuropeană al Universităţii din Zürich, România a încălcat principiile statului de drept într-o măsură lipsită de precedent în istoria recentă a ţării, după prăbuşirea comunismului.

Dacă articolul lui Cărtărescu se încheia cu amara constatare că, în aceste zile de iulie, naţiunea română a fost luată ostatică de USL şi, ca în orice tiranie, rămîne doar speranţa ca cei lipsiţi de putere să preia puterea, cercetătorul elveţian e pesimist.

În faţa demolării statului de drept, mobilizarea politică este slabă. O mare parte a populaţiei este dezabuzată de permanentele răfuieli politice, asistă indiferentă la luptele pentru putere sau înclină, din obişnuinţă, în favoarea deţinătorilor puterii, scrie Ursprung.

Analiza lui se pliază cronologiei evenimentelor din ultimele săptămîni. Potrivit lui, scandalul plagiatului comis de şeful guvernului, Ponta, şi modul în care acesta a fost „soluţionat”, relevase deja insolenţa cu care, din nepotolita sete de putere, au fost pru şi simplu călcate în picioare reguli, regulamente şi legi.

Dar la originea nemaiîntîlnitei viteze cu care USL a emis ordonanţe de urgenţă menite să modifice legi aflate în vigoare, analistul elveţian descoperă altceva. E teama de justiţia independentă intrată, în sfîrşit, în acţiune, a politicienilor implicaţi în scandaluri de corupţie.

Deşi admite că şi preşedintele suspendat Băsescu îşi are păcatele sale, totuşi acestuia şi fostului guvern condus de PDL le revine meritul de a fi îngăduit pentru întîia oară justiţiei să-şi exercite în proporţii lipsite de precedent prerogativele, la adăpost de interesele politicii. Iar justiţia şi-a îndeplinit misiunea chiar şi atunci cînd în vizorul ei s-au aflat membri ai partidelor aflate la putere.

Pentru a-şi duce la capăt intenţia de a-l suspenda pe Băsescu, USL a recurs la toate mijloacele, schimbînd permanent regulile de joc într-un iureş ameţitor.

Or, această involuţie este - potrivit analistului elveţian - şi consecinţa unor carenţe profunde ale sistemului politic românesc, precum, funcţionarea în continuare a partidelor după chipul şi asemănarea grupurilor de interese, puse în slujba unor personalităţi influente şi a anturajului acestora. Numai că astfel nu pot fi constituite segmente electorale stabile.

Autorul mai relevă abuzul guvernării ţării prin ordonanţe de urgenţă şi caracterul formal al

orientării ideologice a partidelor care, în România, nu se conformează realmente bipolarităţii stînga-dreapta.

În fine, analistul elveţian atrage atenţia asupra traseismului, scindărilor interne, fuzionărilot de-a lungul şi de-a latul spectrului politic, care sunt, toate, la ordinea zilei. Ceea ce face greu previzibile următoarele evoluţii, şi s-ar putea solda cu întreruperea reformelor abia începute.

Această foarte atentă radiografie a fisurilor grave ale politicii româneşti, ce ameninţă să destabilizeze statul de drept se încheie şi cu unele recomandări demne de atenţie.

"După depăşirea actualei crize, România ar trebui să se întrebe în ce fel va putea în viitor să evite repetarea unor lezări ale statului de drept.

O descentralizare a aparatului administrativ, hiperbirocratic şi corupt ca şi o mai sigură autonomie instituţională, ar putea oferi nişte premise", consideră Ursprung.

Deocamdată, Uniunea Europeană este îngrijorată de situaţia din România, relevă pe aceeaşi pagină a cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, un alt articol semnat de corespondentul de la Bruxelles al ziarului elveţian.

Sistemul de alertă al UE nu a reacţionat la timp cînd la ultimul summit un ziarist a întrebat de ce premierul Ponta şi nu preşedintele Băsescu a sosit în capitala europeană.

O succintă explicare a mecanismelor de reprezentare la summiturile Uniunii, unde pentru fiecare stat este disponibil un singur fotoliu, este însoţită şi de o precizare interesantă: precursorii lui Ponta i-au acordat întîietate preşedintelui Băsescu, la Bruxelles, deşi de regulă, cu unele excepţii, a Franţei de pildă, care are un sistem prezidenţial, şefii de guvern participă la reuniunile la vîrf.

Intre timp, fricţiunile dintre Ponta şi Băsescu au devenit de notorietate europeană, iar la Bruxelles domneşte impresia că Ponta este un uzurpator care se catapultează la putere ingorînd principiile statului de drept. Van Rompuy şi Barroso sunt deocamdată reţinuţi, dar în faţa acestor grave încălcări, săptămîna trecută deja şeful Comisiei Europeme a dat expresie îngrijorărilor executivului european faţă de comportamentul lui Ponta.

Europarlamentarii sunt mai direcţi în criticile formulate, citat fiind Elmar Brok.

Se aminteşte în încheiere că miercuri, Ponta este primit de preşedintele Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz.

După ce într-un prim moment a luat apărarea tovarăşului său de la Bucureşti, eventual fără să ştie de neregulile comise de acesta, Schulz s-a conformat ulterior conduitei adecvate statutului pe care-l deţine, precizînd că amiciţia dintre el şi Ponta este una mai degrabă politică decît personală.

Cît despre şeful grupului parlamentar social-democrat, Swoboda, acesta nu a întrevăzut nici el, într-o primă fază, încălcarea regulilor UE de către Ponta dar a îndemnat la vigilenţă. În schimb preşedintele Partidului Popular European, Martens a diagnosticat la Ponta un autoritarism galopant.

Pe prima sa pagină, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, care a urmărit constant evoluţia situaţiei din România, semnalează instalarea la Cotroceni a lui Crin Antonescu, precum şi, încă din titlu, "Ignorarea de către guvernul de la Bucureşti a deciziei Curţii Constituţionale". E vorba de cea referitoare la validarea referendumului privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu doar dacă, aşa cum solicită judecătorii supremi, se prezintă la vot, peste 50 la sută din alegătorii cu drept de vot.

Acelaşi ziar publică un articol, despre pericolele care pasc democraţia esteuropeană. Intitulat „Pătratul Bermudelor” articolul din FAZ ia sub lupă situaţia din Polonia, analizată amplu, apoi cea din Ungaria şi România.

Derutantul titlu face o aluzie la o figură de stil la care cu zece ani în urmă a recurs fostul premier al Poloniei, Jaroslav Kaczinski, spre a descrie unde dispar "nu avioane şi vapoare ci democraţia şi mulţi, mulţi bani: pătratul Bermudelor, alcătuit din relaţiile securiste, comuniştii convertiţi peste noapte la socialism, oamenii de afaceri din vechea nomenclatură şi criminalitatea organizată".

Potrivit ziarului din Frankfurt, "cazul României demonstrează că aşa numitul Pătrat al Bermudelor dăinuie şi la cei peste 20 de ani care au trecut de la prăbuşirea regimurilor comuniste. Spre deosebire de Polonia, unde în acest pătrat au dispărut doar bani, în România există pericolul real ca să dispară şi democraţia şi statul de drept, scrie ziarul textual.

O rază de lumină în acest hăţiş - reperează DIE PRESSE, semnalînd verdictul Curţii Constituţionale care a îngreunat debarcarea preşedintelui Băsescu.

Această "evoluţie pozitivă” e reperată şi de ediţia electronică a săptămînalului DER SPIEGEL. Iar SÜDDEUTSCHE ZEITUNG se opreşte asupra cerbiciei cu care Ponta susţine debarcarea lui Băsescu, în pofida verdictului Curţii Constituţionale referitor la referendumul din 29 iulie.

De notat în încheiere că, printre foarte puţinele voci care în mass media occidentală se distanţează de criticile dure ale Angelei Merkel la adresa guvernului Ponta, se numără, cum se putea altfel, ziarul marxist JUNGE WELT, în a cărui optică, Băsescu este un lider bonapartist care a căutat adesea prilej de gîlceavă cu celelalte ramuri ale puterii. Ceea ce înseamnă o diminuare generală a importanţei democraţiei parlamentare.