1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Premieră juridică antinazistă

Pentru zece asasinate, complicitate la asasinate, spargeri de bănci, atentate cu bombe şi terorism de factură neonazistă a fost pusă sub acuzare, în Germania, Beate Zschäpe.

Beate Zschäpe

Beate Zschäpe

Descoperite acum un an, crimele de care e acuzată Zschäpe au şocat profund Germania, iar reverberaţiile acestui dosar vor continua să se facă multă vreme simţite.

Femeia e unica supravieţuitoare a unui terţet de extremă-dreapta din care ceilalţi doi membri, doi tineri bărbaţi, s-au sinucis acum un an înainte de a fi arestaţi.

Împreună cu ea, vor lua loc pe banca acuzării şi o serie de complici ai aşa-numitei „Subterane naţional-socialiste”, o grupare de extremă dreapta din fosta RDG, învinuită de comiterea a cel puţin 10 crime.

E vorba, în primul rând, de un fost activist al partidului neonazist NPD, Ralf Wohlleben, despre care se crede că le-a procurat criminalilor arma de foc utilizată în asasinate. De complicitate e acuzat şi alt inculpat, pe nume Carsten Schultze, în vreme ce alţi doi învinuiţi se confruntă cu acuzaţii ceva mai puţin grave.

Cele mai multe victime ale celor zece asasinate săvârşite, potrivit procurorului general, Harald Range, „din motive de rasism, în stilul unor execuţii”, sunt imigranţi. Opt mărunţi antreprenori turci şi un grec şi-au pierdut viaţa între 2000 şi 2006 în urma activităţii clandestine a grupusculului neonazist din fosta Germanie comunistă. Timp de cel puţin şapte ani, terţetul a străbătut Republica Federală în lung şi-n lat în căutare de jertfe omeneşti.

Beate Zschäpe, alături de complicii ei, Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos

Beate Zschäpe, alături de complicii ei, Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos

Uwe Mundlos, Uwe Böhnhardt şi Beate Zschäpe au izbutit de asemenea, mai bine de un deceniu, să evite depistarea de către poliţie şi serviciile secrete, deşi autorităţile le descoperiseră atelierul în care-şi construiau bombele încă din 1998. Ulterior, trioul neonazist a intrat în clandestinitate, şi-a procurat banii necesari traiului din spargeri de bănci şi a dispărut, în mod inexplicabil, după numai câţiva ani, din colimatorul poliţiei şi serviciilor secrete.

În răstimp, anchetatorii celor zece crime au bâjbâit, ani la rând, pe întuneric, suspectând de implicare în aceste crime aproape orice şi pe oricine, în special lumea interlopă turcă. Dar că asasinii ar putea fi extremişti de dreapta, n-a dat, pare-se, prin cap nici unui poliţist ori agent al serviciilor secrete germane. Ceea ce alimentează de un an încoace bănuielile, deocamdată neprobate, potrivit cărora autorităţile ar fi fost vinovate fie de complicitate cu asasinii, fie de o cecitate vinovată faţă de extrema dreaptă.

Timp de două decenii, autorităţile federale au susţinut de altfel, în mod eronat, că, în Germania, n-ar exista un terorism de extremă-dreapta, ci doar unul de extremă stânga, care ar fi fost combătut cu succes în anii 70 şi 80.

Întrucât „Subterana” şi-a comis cele mai multe fărădelegi în Bavaria, procesul intentat inculpatei în vârstă de 37 de ani, care pare să fi fost iubita ambilor ei complici, ar putea avea loc la München. Şocul provocat de tardiva descoperire a autorilor crimelor asumate de „Subterana Naţional-socialistă” precum şi seria interminabilă de erori, inadvertenţe, accidente şi pane comise de serviciile secrete şi poliţişti înainte şi după detectarea lor, e profund.

Atât de profund, încât „reclamă o fermitate cu totul nouă în combaterea extremei drepte”, a subliniat ministrul federal de interne, creştin-socialul bavarez Hans-Peter Friedrich, care a promis elucidarea fără rest a celor petrecute.

Opoziţia de stânga critică însă guvernul berlinez pentru că nu ar fi investit „suficient angajament şi energie” în investigaţiile derulate în ultimul an. Opoziţia consideră că distrugerile repetate de dosare, conţinând informaţii cu privire la mişcarea neonazistă din Germania, ar erodat aproape complet încrederea în serviciile secrete interne.

Elucidării celor petrecute le sunt consacrate în Germania şi mai multe anchete deschise de comisii parlamentare, între care una la nivel federal. Una din mizele majore ale investigaţiilor e tocmai refacerea încrederii populaţiei şi minorităţilor în buna credinţă, integritatea şi capacitatea de acţiune a autorităţilor şi serviciilor secrete ale statului german.