1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri

Decizia primei femei aleasă în fruntea Bisericii Evanghelice, Margot Kässmann, de a demisiona în urma unei abateri de la codul rutier şi temerile Moscovei faţă de scutul antirachetă american - sunt temele zilei.

default

Portretul primei femei aleasă în fruntea Bisericii Evanghelice, Margot Kässmann, apare azi pe prima pagină a marilor ziare germane. Surprinsă la volanul maşinii de serviciu cu o alcoolemie de 1,54 trecînd pe roşu, ea se vede nevoită să demisioneze la doar trei luni după ce şi-a luat în primire mandatul. Margot Kässmann renunţă la toate funcţiile, redevenind un simplu pastor în parohia ei.

Faptul că Margot Kässmann nu a ştiut să tragă o linie de demarcaţie între funcţia pe care a deţinut-o pînă deunăzi şi viaţa ei particulară, pare a fi prejudiciat însăşi demnitatea mandatului care i-a fost încredinţat opinează DIE WELT într-un ton drastic.

24.02.2010 DW-TV Journal Nachrichten Käßmann

Margot Kässmann, comunicîndu-şi decizia de a demisiona de la conducerea Bisericii Evanghelice din Germania

Cine poate cel mai mult poate şi cel mai puţin spune un vechi proverb francez, ceea ce nu anulează o altă judecată înţeleaptă, emisă de FRANKFURTER RUNDSCHAU, potrivit căreia cine comite erori în viaţa de zi cu zi, este pasibil de a rata şi îndeplinirea misiunilor majore care i-au fost încredinţate.

În pofida stilului rigid de conducere, a numeroaselor declaraţii nonconformiste, a unor carenţe ale spiritului de echipă, Biserica Evanghelică şi-a văzut totuşi încredinţată soarta în mîini bune. Margot Kässmann a luat însă o altă decizie. Retragerea ei din funcţie, vitregeşte Biserica de unul din cei mai fascinanţi dintre actorii ei religioşi notează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG într-un ton mai conciliant.

Dacă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG distinge şi unele raţiuni sexiste în criticile formulate la adresa lui Margot Kässmann, precizînd că dacă unui bărbat i se trece uşor cu vederea consumul unui pahar de vin în plus, atunci cînd o femeie comite acelaşi exces, se iscă imediat o serie de nedumeriri: are ea cumva probleme personale, sau poate dificultăţi în funcţie, scrie cotidianul bavarez citat, pledînd pentru menţinerea ei în continuare la conducerea Bisericii – tocmai fiindcă cu toţii, suntem vulnerabili.

Vulnerabilă sau, mai precis, „iritată” se simte şi Rusia după ce, cucerită de poziţia României faţă de amplasarea unor componente ale scutului american antirachetă pe teritoriul ei, şi Bulgaria îşi manifestă interesul de a găzdui elemente ale amintitului sistem defensiv, rezultă din cuprinsul unui articol publicat în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Autorul relatării face o trimitere la cîteva precizări ale consilierului preşedintelui Băsescu, Iulian Fota, care la rîndul lui, pledînd pentru poziţia Bucureştiului faţă preconizata amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă, a amintit că ambasadorul Rusiei la NATO, ar fi declarat în 2008 că Rusia ar fi împotriva staţionării acestor componente pe teritoriul Cehiei şi Poloniei, dar că nu ar avea probleme dacă acestea ar fi amplasate în România sau Bulgaria.

În continuare, cotidianul elveţian reţine că în ultimele zile, Bucureştiul şi-a expus poziţia şi faţă de Republica Moldova, care, ca fostă republică sovietică, are legături puternice cu Moscova.

Faptul că Igor Smirnov, preşedintele autoproclamatei republici separatiste Transnistria, nerecunoscută în plan internaţional, şi-a exprimat voinţa de a găzdui rachetele ruse de tip Iskander pe teritoriul transnistrean, a împins Republica Moldova în prim planul atenţiei. Acelaşi ambasador al Rusiei la NATO, Rogozin, ar fi respins acest avans, care ar putea declanşa un con flict regional. Guvernul de la Chişinău, pro-occidental, a manifestat înţelegere faţă de cursul politic al Bucureştiului, în timp ce fostul preşedinte, comunistul Voronin, si-ar fi exprimat temerea că Republica Moldova ar putea ajunge pe linia de front, dacă rachetele ar fi staţionate „în vecini”.

Ziarul elveţian duce mai departe şi raţionamentul preşedintelui Bulgariei, Parvanov. Acesta, referindu-se la capacitatea sistemului antirachetă de a deservi şi interesele NATO, remarcă plauzibilitatea amplasării sub acelaşi scut, şi a Bulgariei şi Greciei devreme ce situate în aceeaşi regiune, cele două state par a fi expuse unor primejdii identice.

De stabilitatea Alianţei Nord Atlantice pare însă a se îndoi tocmai şeful Pentagonului, Robert Gates, atunci cînd critică distanţara unor state membre ale Alianţei în campania din Afganistan. Cotidianul olandez DE VOLKSKRANT face o trimitere la spusele ministrului american al apărării. Gates le-a reamintit aliaţilor articolul 5 din textul acordului NATO, reductibil la formula unul pentru toţi, toţi pentru unul, în baza căruia, după atentatele de la 11 septembrie 2001 comise împotriva Americii, a început războiul împotriva terorismului în Afganistan. El durează de opt ani deja, determinîndu-l pe Gates să întrevadă o posibilă distanţare a unor aliaţi de strategia NATO.

În sfîrşit, cu totul demnă de semnalat este iniţiativa literară a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care le oferă cititorilor şansa de a parcurge pentru prima dată un fragment din primul roman al Hertei Müller „Niderungen”, nepublicat în ediţiile de pînă acum. Romanul laureatei Nobelului pentru Literatură, reeditat la Hanser Verlag, va fi lansat în librării pe 8 martie. El este prezentat în paginile marelui ziar german amintit, în şapte episoade, putînd fi accesat şi în internet.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident