1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Precedentul Transnistriei

Dacă acordul de încetare a focului va dăinui, în regiunile Doneţk şi Lugansk vor începe discuţiile privind statutul lor. Kievul nu agreează ideea unui conflict îngheţat. Dezbaterea se anunţă dureroasă pentru Ucraina.

Ce se întâmplă, de fapt, la Donbass? Chiar dacă acordul de încetare a focului, la care au consimţit guvernul de la Kiev şi forţele separatiste, este fragil, nu va mai dura mult până când va trebui să fie luată o decizie în privinţa teritoriilor din estul Ucrainei, recte Doneţk şi Lugansk. Din acest punct de vedere, protocolul semnat la 5 septembrie nu oferă un răspuns clar. Ucraina se obligă la o "descentralizare a puterii", iar parlamentul de la Kiev urmează să confere un "statut special" celor două regiuni. Momentan, nu se cunosc alte detalii.

Separatiştii înţeleg, de fapt, că au obţinut independenţa. Acest lucru reiese şi din declaraţiile viceguvernatorului autoproclamatei "Republici Populare Doneţk", Andrej Purgin, care a mărturisit, într-un interviu acordat agenţiei ruseşti Interfax, că, "în acest moment, nu se pune problema apartenenţei regiunii la Ucraina".

Guvernul ucrainean vede situaţia exact invers. Mai precis, Kievul este de acord să ofere mai multă autonomie, nu însă şi statul de independenţă teritoriilor din estul ţării. Motivul este lesne de înţeles. După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, Kievul se teme să nu piardă încă un teritoriu important. Ucraina a plătit un preţ mare pentru păstrarea Donbassului. Nu mai puţin de 3000 mii de persoane au murit, conform ONU. Or, ruperea de Ucraina a acestor teritorii ar însemna că aceşti oameni au murit degeaba. Nu poate fi ignorat nici faptul că regiunea este foarte bogată în gaze naturale şi cărbuni, comori vitale pentru acoperirea necesarului de energie al Ucrainei. Esenţială pentru economia ţării este şi industria grea de la Doneţk.

Umbrele Transnistriei

Fapt este însă că Ucraina nu poate recuceri aceste teritorii prin mijloace militare, cel puţin nu câtă vreme separatiştii sunt dotaţi de Rusia cu tehnică militară şi susţinuţi de luptători trimişi de Moscova.

Dat fiind acest impas, unii observatori sunt de părere că înţelegerile de la Minsk vor duce la îngheţarea conflictului. Acest lucru ar însemna că Ucraina ar putea împărtăşi soarta altor foste republici sovietice. În context, este deseori amintit precedentul Transnistriei, regiune care s-a desprins de Republica Moldova în anii '90, tot în urma unui război. Transnistria, care nu este recunoscută internaţional, există de mai bine de 20 de ani, în primul rând datorită ajutoarelor economice primite din partea Rusiei.

Pericolele unui conflict îngheţat sunt foarte mari, dat fiind interesul lui Putin din acest punct de vedere, a explicat politologul ucrainean Volodimir Fesenko, într-un interviu acordat DW. Pe de altă parte, Fjodor Lukyanov, şeful Consiliului pentru Politică Externă şi de Apărare din Moscova, spune că "reiterarea unei situaţii similare cu aceea a Transnistriei are multe dezavantaje pentru ruşi". Pe de-o parte, spune Lukyanov, Rusia ar trebui să susţină financiar provinciile separatiste din Ucraina. Pe de altă parte, o atare situaţie ar genera permanent conflicte cu Occidentul. După părerea analistului, Rusia va dori să păstreze Doneţkul şi Luganksul ca teritorii autonome.

Donbass, la schimb cu Europa

Ucraina se află în faţa unei dezbateri foarte durerose privind viitorul regiunii Donbass. Discuţiile pe marginea acestei probleme nu sunt defel noi. Încă din 2010, scriitorul ucrainean Juri Andruhovici a stârnit numeroase controverse, când a afirmat că, în eventualitatea în care forţele pro-occidentale vor prelua puterea la Kiev, Crimeei şi Donbassului ar trebui să li se ofere şansa unei ruperi de Ucraina. Declaraţiile lui Andruhovici veneau la doar câteva luni de la învestirea în funcţie a preşedintelui ucrainean de la acea vreme, pro-rusul Viktor Ianukovici, care venea el însuşi din regiunea Donbass.

Scriitorul sus-numit a spus de asemenea că oamenii din această parte a ţării, precum şi cei care locuiesc în Crimeea "sunt parte a unei naţiuni politice ruseşti". Pentru ei, a subliniat Andruhovici, "Ucraina este străină şi neinteresantă". Din pricina acestor declaraţii, autorul a fost aspru criticat, fiind nevoit să îşi relativizeze afirmaţiile.

Patru ani mai târziu, după ce Rusia a anexat Crimeea, iar războiul a pus stăpânire pe Donbass, Andruhovici a pledat din nou pentru lepădarea de regiunile est-ucrainene. "Donbassul nu poate fi păstrat decât cu preţul sacrificării viitorului noastru european", arăta scriitorul într-o publicaţie ucraineană. Cu alte cuvinte: regiunea, care are o populaţie majoritar pro-rusă, reprezintă o frână pentru Ucraina, care tânjeşte după Europa. În context, publicistul a propus un referendum.

Nu există, încă, sondaje privind soluţia pe care ar susţine-o majoritatea ucrainenilor. Însă în presa locală se înmulţesc părerile favorabile îngheţării conflictului. În caz contrar, spun susţinătorii unei atare iniţiative, întreaga Ucraina va deraia de pe drumul european.