1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Precauţie întemeiată

12 octombrie 2010

În contextul vizitei cancelarei Angela Merkel, aşteptările românilor şi bulgarilor au fost mari, citim în Rheinische Post, care adaugă că ambele state, ultimele primite în UE, speră să fie admise în spaţiul Schengen.

https://p.dw.com/p/Pcbd
Angela Merkel la Sofia, alături de premierul bulgar, Boiko BorisovImagine: AP

Cotidianul renan se referă şi la faptul că şefa guvernului de la Berlin a evitat, în prima etapă a acestei vizite, desfăşurată la Sofia, să facă promisiuni concrete cu privire la aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen. Angela Merkel a subliniat în schimb că decizia va fi luată în urma unei analize juste şi oneste. Un motiv pentru această ezitare din partea responsabilior europeni, mai arată Rheinische Post din Düsseldorf, îl reprezintă corupţia şi criminalitatea - fenomene pe care autorităţile de resort de la Sofia şi Bucureşti nu le combat cu eficienţă.

Frankfurter Allgemeine Zeitung

se referă la aprecierile făcute de şefa Executivului de la Berlin faţă de progresele înregistrat de Bulgaria în lupta contra corupţiei şi a criminalităţii organizate. "Aderarea la spaţiul Schengen, scrie ziarul, reprezintă unul din cele mai importante obiective ale politicii externe bulgare".

În comentariul cu titlul "Precauţie întemeiată", acelaşi cotidian supraregional, explică de ce primirea României şi a Bulgariei, până în 2011, în spaţiul Schengen este încă sub semnul întrebării. "Că aceste ţări îşi doresc aderarea la spaţiul Schengen este de înţeles, citim în FAZ, ca de altfel şi precauţia manifestată de UE. Că Bulgaria face parte din Europa e de necontestat. Dar cine vizitează unul din cartierele mizere locuite de romi de la marginea oraşelor bulgare se va întreba dacă se mai află încă în Europa. Recentele evenimente din Franţa au arătat că până la integrarea romilor - în indiferent care societate europeană, mai e un drum lung. (...) Integrarea romilor este o sarcină europeană mai importantă pentru întreaga UE decât chestiunea caledarului aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen."

În contextul conferinţei europene de la Bucureşti pe tema integrării romilor, pe siteul postului german de televiziune, ARD, a fost publicat un amplu reportaj consacrat situaţiei romilor din Slovacia şi Cehia, ţări în care ţiganii reprezintă zece, respectiv trei procente din totalul populaţiei.

Cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung îşi informează cititorii că în ce priveşte controversata reformă a pensiilor, preşedintele Traian Băsescu şi-a schimbat poziţia, trimiţând legea spre reexaminare la Parlament.

Süddeutsche Zeitung

schiţează portretul noii purtătoare de cuvânt a alianţei NATO, Oana Lungescu, originară din România, ţară pe care a părăsit-o în 1985.A devenit cetăţean german cu experineţă îndelungată în Marea Britanie, unde a lucrat pentru BBC. Autorul articolului aminteşte că la începutul anilor '80, Securitatea a încercat s-o determine să devină colaboratoare, fără succes însă. Oana Lungescu, se mai menţionează în cotidianul münchenez, schimbă acum poziţiile, din jurnalistă în purtătoare de cuvânt, ceea ce nu-i va fi foarte uşor.

Dezbaterile intense pe tema integării imigranţilor musulmani în societatea germană se regăsesc şi astăzi în paginile de comentarii ale ziarelor din Republica Federală. Revista Der Spiegel îşi opreşte atenţia asupra declaraţiilor făcute de liderul creştin-socialilor bavarezi, Horst Seehofer, şi asupra reacţiei cancelarei Angela Merkel. Seehofer se pronunţase pentru limitarea numărului de imigranţi turci şi arabi, ceea ce a stârnit reacţii critice în rândul opoziţiei şi a guvernului. Şeful agenţiei de plasare a forţelor de muncă, Wiese, a menţionat că Germania are nevoie de forţă de muncă înalt calificată, indiferent de unde ar proveni aceasta, iar Angela Merkel a încercat să calmeze spiritele.

Der Spiegel

publică şi rezultatul unui sondaj de opinie, efectuat de postul de televiziune ARD, potrivit căruia 37 la sută dintre cei chestionaţi consideră că Germaniei i-ar merge mai bine fără musulmani. Potrivit aceleiaşi surse, şi studiul Universităţii Leipzig, comandat de fundaţia Friedrich Ebert, ajunge la un rezultat asemăntor.

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder